Promo-LEX și CJI cer revizuirea proiectului PAS privind dezinformarea: „Reglementări similare există în state non-UE”
Asociația Promo-LEX își exprimă îngrijorarea în legătură cu proiectul de lege nr. 381 din 17 decembrie 2024, care propune modificări importante la Codul Contravențional, în special referitoare la discursul de ură și dezinformarea online.
Asociația a solicitat oficial Comisiei Juridice, Numiri și Imunități să analizeze recomandările sale referitoare la modificările propuse. Printre principalele puncte ridicate se numără completarea articolului 52 din Codul Contravențional, care interzice agitația electorală și discursul de ură.
Promo-LEX consideră că introducerea termenului „sexist” în cadrul legii este redundantă, având în vedere că discursul de ură include deja toate formele de intoleranță, inclusiv sexismul, și nu este necesară sancționarea separat a acestuia.
De asemenea, Asociația promovează un punct de vedere mai larg, conform căruia protecția împotriva discursului de ură ar trebui să vizeze toate grupurile vulnerabile, nu doar anumite categorii de persoane, cum ar fi funcționarii electorali.
În acest context, Promo-LEX atrage atenția că modificările propuse ar putea crea un cadru mai restrâns în combaterea discursului de ură și instigării la discriminare, fără a lua în considerare impactul real asupra diverselor grupuri sociale.
Un alt punct important subliniat de Asociație se referă la introducerea unui articol nou în Codul Contravențional care vizează „dezinformarea online”.
„Susținem poziția Centrului pentru Jurnalism Independent conform căreia acest articol contravine principiului clarității și previzibilității legii. Subliniem că „discursul de ură” și „dezinformarea” sunt fenomene distincte și nu trebuie confundate în reglementările legale”, menționează Promo-LEX.
În final, Asociația Promo-LEX a subliniat importanța unei evaluări cuprinzătoare a aplicării acestor reglementări înainte de a implementa modificări suplimentare, recomandând ca modificările să fie adoptate doar după o perioadă de observare și evaluare a impactului lor asupra societății.
Experții atrag atenția că reglementări similare se regăsesc în legislațiile unor state non-UE, unde astfel de norme au fost folosite abuziv pentru limitarea libertății de exprimare.
Un exemplu invocat este cel al Federației Ruse, unde legislația contravențională prevede amenzi pentru „răspândirea prin intermediul mass-mediei și a rețelelor TIC a unor informații de importanță socială, cunoscute ca fiind neadevărate, sub aparența unor relatări fiabile”. Astfel de fapte sunt considerate contravenții atunci când ele pot crea un risc de prejudiciere a vieții sau sănătății persoanelor, ori de incitare la dezordini în masă și subminare a securității publice. Cazuri de aplicare abuzivă a acestor dispoziții au fost deja semnalate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. CtEDO a comunicat autorităților de la Moscova cazul Avagyan c. Rusiei (36911/20), aflat în prezent în curs de soluționare, care vizează tocmai aplicarea acestei prevederi în mod disproporționat.
Un alt exemplu vine din Republica Tunisiană, unde legislația prevede sancțiuni, inclusiv privative de libertate, pentru „folosirea în mod deliberat a sistemelor de comunicare și informații pentru a produce, promova, disemina sau pregăti știri false, declarații, zvonuri sau documente false atribuite altor persoane, cu scopul de a încălca drepturile altora, de a afecta securitatea publică sau apărarea națională ori de a răspândi teroare în rândul populației”.
