fbpx

Medic nutriționist, despre alimentația sănătoasă a unui adolescent: „Vârsta extremelor – sau mănânc tot sau nu mănânc deloc”

Experiența prin care a trecut Maria-Victoria Racu a ajutat-o să înțeleagă, că unica modalitate de a arăta bine și a menține greutatea normală este dragostea față de propriul corp, răbdarea și echilibrul alimentar. Maria-Victoria este medic în sănătate publică și de mai bine de 6 ani – nutriționistă. În prezent, activează la Agenția Națională pentru Sănătate Publică în calitate de șefă a secției Sănătatea nutrițională și sănătatea copiilor.

Urmărește-ne pe Telegram și Instagram.

Într-o discuție cu nutriționista Maria-Victoria, am aflat despre cum ar trebui să arate o zi de mâncare sănătoasă a unui adolescent și cât este de important echilibrul alimentar. Aceasta afirmă, că misiunea ei în această lume, este să ajute oamenii să își găsească echilibrul alimentar și să îi ghideze în lumea educației alimentare, care astăzi este plină de mituri și controverse.

Cum ați descrie meniul sănătos pentru o zi al unui adolescent?

Aș vrea să încep cu faptul, că înțeleg perfect frământările adolescenților și dificultățile prin care trec aceștia atunci când doresc să găsească modalitatea de a se alimenta pentru a arăta bine. Am fost și eu un adolescent preocupat, cu kilograme în plus, care s-a înfometat, a slăbit brusc, iar apoi a adăugat și mai multe kilograme.
După mine, echilibrul alimentar al unui tânăr ar fi bine să arate așa:

Dimineața unui adolescent urmează să înceapă cu un dejun bogat în proteine: ouă, lactate, nuci și semințe, alături de cereale integrale, fructe și legume proaspete – acestea reprezintă „capsula” de energie, sațietate și imunitate pe care ar fi bine ca fiecare adolescent să o administreze zilnic.

Gustările sunt pauzele mici nutritive, scopul cărora este să hrănească corpul, să îi ofere sațietate și să nu trezească și mai multe pofte urmate de un „boom” de calorii. Aici se integrează perfect fructele proaspete și uscate, nucile, semințele, ciocolata cu 85% cacao, tartinele din pâine integrală cu carne coaptă sau brânzeturi și legume, lactatele ușoare sau copturile de casă.

Prânzul este cea mai consistentă masă a zilei, în care se pot regăsi atât supele și ciorbele, cât și carnea, peștele, terciurile din cereale integrale sau pastele, cartofii, dar neapărat și o porție de legume proaspete și verdețuri.

Cina ar trebui să fie ușoară, nu prea copioasă, unde pot fi adăugate legume coapte, proaspete, gril sau fierte în meniu, în special în cazul în care nu s-a reușit la celelalte mese. Totodată, aici își găsesc locul și cerealele integrale sau proteina ușoară – pieptul de pui, peștele, ouăle sau produsele lactate.

Care sunt cele mai dăunătoare produse în alimentația adolescenților?

Pe primele poziții se regăsesc fast-foodurile, plăcințelele, chiflele și alte produse de patiserie. Urmează băuturile dulci, atât carbogazoase, cât și sucurile, ciocolatele, bezelele, „cerealele” glazurate pentru micul dejun, brânzelele și iaurturile dulci. Practic, vorbim în linii mari despre produsele care conțin calorii „goale”, oferind corpului zero nutrienți utili, dar care au doze mari de sare, zahăr și grăsimi nesănătoase.

De ce adolescenții aleg opțiunile nesănătoase cum ar fi fast-food, dulciuri sau produse de patiserie în meniul lor zilnic?

Prima cauză este, că „mănâncă cei din jur și vreau să fiu și eu ca ei, să nu mă deosebesc și să mă integrez în colectiv”. A doua – „este o mâncare comodă, aparent gustoasă, care mă face să mă simt bine și să uit de probleme cel puțin pentru un timp scurt”. Și ultima, dar nu cea din urmă cauză – „am banii mei și fac ce vreau cu ei, cumpăr ce mă duce capul, protestând și anulând astfel toate regulile impuse, pentru că știu mai bine ce am de făcut”.

Care sunt cele mai des întâlnite obiceiuri alimentare proaste la adolescenți?

Adolescența este vârsta extremelor – sau mănânc tot sau nu mănânc deloc. Aici este miezul problemei și își fac apariția tulburările alimentare – anorexia, bulimia sau mâncatul compulsiv. Vârsta la care adolescenții atrag mai mult atenția la ce și cât consumă este în perioada începutului pubertății. Atunci când apare atracția față de sexul opus, iar odată cu ea și dorința de a arăta bine și de a scăpa, după caz, de kilogramele în plus. Spre sfârșitul adolescenței, în liceu, tinerii sunt mult mai deschiși, conștienți, iar uneori și experimentați în domeniul alegerilor alimentare.

Cât este de important rolul părinților în alimentația adolescenților?

La această vârstă, cea mai importantă este empatia, înțelegerea și răbdarea de care pot da dovadă părinții. Anume aceste criterii vor ajuta tinerii să aibă încredere în ei și să perceapă casa drept un loc sigur.
Cea mai proastă soluție a părinților este critica și impunerea adolescentului de a se conforma. În timp ce acțiunea din urmă va trezi rebeliune și o nedorință profundă de a se afla în preajma părinților, cea dintâi poate lăsa răni adânci în psihicul tânărului, dictând o relație dezechilibrată atât cu mâncarea, cât și cu propriul corp.
Trei sfaturi care i-ar ajuta pe adolescenți să aibă un regim alimentar sănătos.

I-aș provoca pe tinerii curioși să facă un experiment și să se alimenteze sănătos cel puțin o săptămână, cu produse de casă, cât mai naturale și neambalate. Astfel, ei vor putea observa cum li s-a schimbat tenul, digestia, aspectul exterior, poftele, alegerile alimentare pe care le fac la magazin, dar și nivelul de energie.

Acceptați că treceți printr-o perioadă dificilă, aveți răbdare și înțelegere față de corpul vostru. Începeți cu mici schimbări în meniul zilnic – luând un fruct la școală, o sticluță cu apă plată în loc de una carbogazoasă sau schimbând plăcinta de la bufet pe tartina oferită de mama. Imaginați-vă că alimentația sănătoasă este încă o culme necucerită de voi. Încercați produse noi, fiți creativi, utilizați mediul online, cu toată multitudinea de bloggeri culinari și rețete în folosul vostru. Vă doresc mult succes!

Articole asemănătoare

Back to top button