ZUGO

O investigație jurnalistică independentă, realizat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR),  scoate la iveală o serie de neconcordanțe între veniturile declarate și bunurile deținute de judecătoarea Ala Malîi de la Curtea de Apel Chișinău, dar și o istorie profesională marcată de decizii care au stârnit controverse publice.

Potrivit raportului, în declarațiile de avere ale magistratei pentru perioada 2009–2023 apar mai multe discrepanțe legate de valoarea reală a bunurilor imobile și mobile, de creditele contractate, dar și de proveniența fondurilor folosite pentru lucrări de construcție și reparație. Casa familiei Malîi din Durlești, de exemplu, cu o suprafață de peste 80 de metri pătrați și anexe, figurează în documente la o valoare semnificativ mai mică decât cea estimată de piață. În același timp, raportul menționează mai multe tranzacții cu autoturisme la prețuri neobișnuit de mici – unele vândute cu doar câteva mii de lei – și contracte de creditare care se succed rapid, fără o claritate deplină asupra modului de rambursare.

Autorii investigației atrag atenția asupra unor creșteri bruște ale veniturilor declarate: în anul 2020, Ala Malîi a raportat peste jumătate de milion de lei, de aproape două ori mai mult decât în anul precedent. În perioada următoare, magistrata a contractat mai multe împrumuturi – inclusiv o refinanțare în valoare de aproape 300 de mii de lei – ceea ce, potrivit experților citați în raport, ridică întrebări privind stabilitatea și transparența finanțelor personale.

Pe lângă aspectele financiare, raportul reconstituie și cariera judecătoarei, marcată de câteva episoade sensibile. Ala Malîi a făcut parte din completul Curții de Apel Chișinău care, în vara anului 2018, a menținut decizia de invalidare a alegerilor pentru Primăria capitalei – o hotărâre care a provocat proteste de stradă și a fost ulterior casată. De asemenea, raportul amintește că în cel puțin două cauze judecate în primă instanță de Malîi, Republica Moldova a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea unor drepturi fundamentale.

În ciuda acestor controverse, Ala Malîi nu a fost sancționată disciplinar. Inspecția Judiciară a înregistrat mai multe sesizări pe numele său, dar toate au fost clasate sau respinse.

Într-un drept la replică transmis autorilor raportului, judecătoarea susține că toate bunurile și veniturile sale au fost declarate conform legii, iar eventualele diferențe se datorează modificărilor legislative intervenite de-a lungul anilor. Ea mai afirmă că achizițiile de bunuri au fost finanțate din economii, vânzări anterioare și credite declarate în mod transparent. În privința deciziilor de rezonanță, Malîi afirmă că „a acționat strict în limitele legii și ale independenței judecătorești”.

Raportul nu conține acuzații penale, dar formulează concluzii ferme privind necesitatea unei verificări suplimentare a declarațiilor de avere și a compatibilităților profesionale.

Raportul integral este disponibil aici

Rapoartele sunt realizate în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR). Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Scopul general al proiectului este de a consolida rolul societății civile și mass-mediei în promovarea independenței, integrității, eficienței și responsabilității sistemului judiciar din Republica Moldova.