foto | La mulți ani, Chișinău! Capitala țării împlinește 583 de ani de la prima atestare documentară

Astăzi Chișinăul împlinește 583 de ani de la prima atestare documentară, motiv pentru care am decis să-ți spunem lucrurile mai puțin știute despre capitala țării. Deși este o sărbătoare însemnată pentru orașul cu circa 700.000 de locuitori, autoritățile locale nu organizează nimic cu această ocazie. Marea sărbătoare are loc, toamna, pe 14 octombrie, de Hram. 

Pentru prima dată, numele de Chișinău a fost pomenit într-un hrisov întocmit pe 17 iulie 1436 la Vaslui. Mai exact, e vorba de o Carte Domnească de Întăritură. Multă vreme acest document nici nu se afla în Republica Moldova. Se știa doar că zace undeva în arhivele Poloniei.

Doar în 2013, un grup de tineri pasionați de istoria Moldovei s-a mobilizat pentru a da de urmele documentului. Istoricii şi muzeografii spuneau că documentul se află fie la Varşovia, fie la Cracovia. După unele căutări, tinerii au reușit să afle că actul se păstrează în Arhiva Centrală a Documentelor Istorice din capitala Poloniei. Procedura de obținere a unei copii a durat câteva luni. Tinerii au declarat că polonezii au fost receptivi și au explicat pașii ce trebuie făcuți. Copia solicitată a costat puțin peste 1000 de lei. Ulterior, aceasta a fost donată Muzeului Național de Istorie.

Chiar dacă cea mai veche atestare a orașului Chișinău datează pe 17 iulie 1436, această dată oricând poate să fie schimbată, atunci când se va descoperi un document mai vechi ce pomenește de Chișinăul de pe Bâc.

„Ziua orașului ar trebui sărbătorită pe 17 iulie, deocamdată. De ce deocamdată? Pentru că aceasta e data cunoscută a primei atestări documentare, nimeni însă nu exclude descoperirea unor noi documente în care vor figura alți ani și alte date. Cu atât mai mult că există mărturiile scriitorului Haralambie Moraru, că lui și scriitorului Iacob Burghiu i-a fost prezentat în Mongolia un document datat cu sec. IX. Și atunci e firesc că alegerea sărbătorii Chișinăului a trecut la Hramul Orașului, în toamnă, când e strânsă roada”, este de părere istoricul Iurie Colesnic.

Prin urmare, pe 14 octombrie este sărbătorit Hramul Orașului, nu ziua constituirii lui. Iar hramul unei localități, după cum se știe, e o sărbătoare religioasă menită să cinstească protectorul bisericii locale. În cazul Chișinăului, pe 14 octombrie, credincioșii ortodocși sărbătoresc Acoperământul Maicii Domnului, iar lăcașul care poartă acest hram este Biserica Măzărache, cea mai veche din oraș.

Hramul Chișinăului a început să fie sărbătorit pe 14 octombrie 2002, când primar al capitalei era Serafim Urechean. Până atunci, Ziua Orașului nu era legată de o anumită dată, fiind marcată de obicei în prima duminică a lunii octombrie.

De unde provine denumirea Chișinău?

După cum scrie academicianul Andrei Eșanu în lucrarea „Chișinău, file de istorie”, Chişinăul este unul din puţinele oraşe al cărui nume nu a suferit schimbări majore de-a lungul timpului. Unii cercetători spun că denumirea Chişinăului provine de la cuvântul ucrainean Chişeni, ceea ce înseamnă „buzunar”.

Alte date spun că numele Chişinău provine de la cuvântul Keşene, cuvând de origine tătară, ceea ce în limba tătărească înseamnă capelă pe mormânt, sau cuvântul Keşen – se traduce ca mănăstire. Această teorie se bazează pe un act din 1420, care spune că în Chişinău și împrejurimile lui erau în vremurile de atunci mai multe mănăstiri.

A treia teorie spune că etimologia cuvântului Chişinău derivă de la Câşla nouă, adică  târla nouă de oi sau stână de oi, denumire care vine din prima jumătate a sec. al XlX-lea, pe când în partea de sus a oraşului era o târlă (stână) mare de oi, iar în jurul ei s-ar fi construit așezarea pe nume Chișinău.

Se mai presupune că denumirea orașului poate să fie legată și de o sursă de apă, un izvor, fiindcă prima localitate a Chișinăului era lângă izvoare, astăzi lângă Apă-Canal, peste drum, și se află la poalele Colinei, pe care este situată cea mai veche biserică din Chișinău, Biserica Mazarache, care inițial a purtat denumirea de hramul Nașterea Maicii Domnului. De la aceste izvoare se alimenta popolația Chișinăului cu apă potabilă până la sfârșitul sec. XIX, când primarul orașului Chișinău, Carol Schmidt, a construit primul apeduct și rețeaua de canalizare a orașului.

Pentru a marca locul de la care istoricii au demonstrat că a pornit așezarea orașului, în anul 1986, pe strada Albișoara colț cu strada Pușkin, a fost instalată Piatra de temelie a Chișinăului. La 12 octombrie 2011, Piatra de temelie a Chişinăului a fost renovată.