fbpx

foto | Doi soți, pe două roți. O familie din Moldova a călătorit peste 13.000 de km cu motocicleta până în Africa

Deși suntem obișnuiți ca mai mereu pasiunea să se transforme într-un job sau business, în cazul unor moldoveni din satul Hulboaca, totul a fost exact invers. De mai bine de 30 de ani, în gospodăria familiei Cucu se ascunde o adevărată bijuterie pe două roți. Indiferent de condițiile meteo, motocicleta este cel mai bun mijloc de transport, cel mai bun prieten în călătorii, iar de ani buni – și o sursă de venit.

Ion Cucu spune că totul a început în tinerețe, atunci când din banii adunați a decis să-și cumpere o motocicletă. Cu timpul, însă, a dezvoltat o pasiune pentru acest tip de vehicul. De la piese de schimb, la reparații – cam așa a început ceea ce acum este o afacere de familie, implicați fiind și soția, dar și copiii săi.

Timp de câțiva ani, aceștia au reușit să călătorească în mai multe țări europene cum ar fi România, Germania, Norvegia sau Spania, iar recent, Ion și soția sa au acceptat o nouă provocare, cea de a ajunge cu motocicleta până în Africa. Zis și făcut. Alături de soții Cucu, Africa a fost vizitată pe două roți de o familie din Moldova și una din Ucraina.

„Pregătirile au început cu mult timp înainte, am făcut rezervări la hotele, pentru că Maroc nu este o țară unde poți să stai în stradă, cum se obișnuiește în Europa, dar și pentru că era nevoie de parcare sigură pentru motociclete”.

Drumul până la destinația cu temperaturi caniculare nu a fost unul ușor, povestește Ion, cu toate acestea, a fost plin de aventuri și locuri cu adevărat mirifice. Până a ajunge pe continentul african, soții au traversat zeci de țări, fiecare cu unicitatea sa: România, Ungaria, Slovenia, Italia, Franța, Spania, Maroc, Andorra, Croația, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina și Serbia. În total, moldovenii au parcurs peste 13 mii de kilometri timp de o lună și două zile.

„Cel mai mult îmi era frică să nu se defecteze motocicleta, pentru că așa tot programul urma să fie dat peste cap. Aveam hotelele rezervate, traseul stabilit și nu puteam să deviem de la el”, spune Valentina, soția lui Ion.

De cealaltă parte, capul familiei crede că nu defecțiunile motocicletei sunt cea mai mare problemă pentru un șofer care pornește într-o astfel de călătorie.

„Cred că cel mai mare risc este să stai acasă. Dacă te-ai pornit la drum, deja este bine. Mai mare risc îl poate avea cel care merge pe jos – ai călcat strâmb și ți-a frânt un picior, dar motociclistul cu experiență se simte mai în siguranță pe două roți decât altfel”.

Nici vremea rea, spune Ion, nu este un impediment: „când mergi prin ploaie și simți aici un pic de răcoare, dar dincolo soarele și vântul care te usucă, cred că este o plăcere inconfundabilă. Chiar dacă vremea se înrăutățește grav, cum a fost recent când călătoream prin munții României și apa era până la jumătatea anvelopelor, atunci reduci viteza și ești mai atent”.

Soții moldoveni spun că au fost niște norocoși în aventura africană și asta pentru că nu au avut parte de peripeții grave. Totuși, spun ei, în Moldova acest tip de călătorii sunt slab dezvoltate comparativ cu alte țări.

„La noi încă este puțin dezvoltat acest mijloc de a călători. În Germania, de exemplu, anual se adună sute de motocicliști din toată lumea unde petrec un adevărat festival pe două roți. La noi la 50 de ani se gândesc că deja au trăit viața, în schimb, în Europa, sunt oameni care au și câte 77 de ani pe motociclete și nu se lasă de această pasiune. Cu toate că există și la noi mai multe cluburi specializate în acest domeniu, totuși, puțini se aventurează să călătorească. Evident, pentru asta trebuie și bani, și timp, și un pic de experiență”, menționează Ion.

Despre călătoria în Africa, soții Cucu ne-au povestit că nu a fost pe buzunarul oricui, dar dacă e să faci economii, poți să-ți permiți.

„Câteva mii de euro de persoană. Numai benzina ne-a costat 1500 de euro, dar luând în calcul că am vizitat mai multe locații specifice fiecărei țări, apoi cazarea la hotele, mâncarea, călătoria cu vaporul pe strâmtoarea Gibraltar (175 de euro – biletul pentru motocicletă și două persoane), s-a adunat o sumă frumușică”.

Cei doi moldoveni spun că, de fapt, pentru a călători cu motocicleta, și nu numai, nu este nevoie de foarte mari cheltuieli. Dacă îți planifici o escapadă nu foarte departe și nu ești adeptul luxului, atunci poți alege să te refugiezi în cort, să mănânci ceva gătit la foc de tabără, cum ar fi un păstrăv cu mămăligă, astfel economisești destul de mulți bani, pe care îi poți redistribui pentru atracțiile turistice. În plus, oamenii din străinătate sunt destul de deschiși să te ajute.

„În Maroc, oamenii sunt foarte comunicabili. Noi întâmplător am făcut cunoștință cu niște paznici care ne invitau în ospeție. Oameni buni peste tot se găsesc și motocicliștii, la fel, se ajută între ei”, a mai adăugat Valentina.

Moldovenii au ajuns în Maroc exact în timpul Ramadanului, perioadă în care Maroc devine un oraș fantomă – oamenii se roagă și țin post strict.

„Aveam impresia că e un oraș pustiit. Doar după asfințitul soarelui toți ieșeau în stradă. Toată noaptea stăteau la masă, petreceau, parcă era un furnicar, nici să mergi nu aveai pe unde”.

Ținând cont de acestă tradiție a musulmanilor, soții Cucu spun că odată pornit într-o călătorie, fiecare trebuie să țină cont de câteva reguli esențiale.

„Trebuie să știe în primul rând regulile de circulație din țara unde pleacă, să se informeze despre religia populației și despre unele obiceiuri pe care le au oamenii din acea regiune. Odată ce te pornești la drum spre o destinație unde n-ai mai fost, cred că e foarte bine să te informezi și despre locurile care merită de vizitat, așa economisești mai mult timp odată ajuns acolo”.

Deși au văzut și munții, și marea, și deșertul, Ion și Valentina spun că una dintre cele mai frumoase destinații care merită a fi văzută măcar odată în viață este Andorra și Maroc.

„Mi-a plăcut foarte mult. De la casele locuitorilor, până la străduțele și drumurile în natură – are o locație geografică foarte bună și acest lucru influențează mult asupra turismului.

În Maroc, de exemplu, e cam greu fără ghid, dar e interesant pentru că descoperi singur cultura și modul lor de viață: aici țes, aici taie găini, aici prelucrează pielea, ceramica, lemnul, totul este așa cum făceau părinții și strămoșii lor. Pentru ei este o mândrie când turiștii vin să vadă anume acest lucru la ei, de aceea îi invită chiar și în propria locuință. Sunt foarte ospitalieri”.

În călătoria lor neobișnuită, Ion și Valentina au descoperit multe locuri, culturi și oameni total diferiți, dar spun că, dacă ar fi să se mai întoarcă încă odată pe același traseu, cu siguranță, ar fi surprinși să vadă alte minunății, alte peisaje și alți oameni, dar, sigur, va fi aceeași frumusețe pe care vrei să o iei cu tine acasă.

Foto: arhiva personală

Articole similare

Close