ZUGO

Fostul vicepremier și ministru al Afacerilor Externe și actual emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, Nicu Popescu, a venit cu explicații privind discuțiile despre limitarea dreptului de veto în Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, modificările propuse nu reprezintă o „pierdere a suveranității” sau o discriminare a statelor candidate, ci fac parte din ajustările necesare pentru ca UE să funcționeze eficient în contextul extinderii.

Popescu a subliniat că, în prezent, aproximativ 80% din deciziile UE se adoptă deja prin majoritate calificată, iar veto-ul se aplică doar în domenii sensibile, precum politica externă, securitatea sau apărarea. O Uniune cu 27 de state membre și încă 10 candidați, afirmă el, riscă blocaje dacă dreptul de veto rămâne prea extins.

Acesta a reamintit că limitarea veto-ului a avut loc înaintea tuturor marilor extinderi europene. Popescu a citat exemple istorice, de la Actul Unic European din 1986 până la Tratatul de la Lisabona din 2009, arătând că procentul deciziilor adoptate prin vot majoritar a crescut constant pentru a asigura funcționarea Uniunii.

„Dacă UE va reduce din nou oportunitățile de veto acum, Moldova ar fi tratată exact cum au fost tratate Austria sau Finlanda înainte de aderare. Este o ajustare normală într-o Uniune în creștere”, a menționat Popescu.

Potrivit lui Popescu, interesul Republicii Moldova este să adere cât mai curând, iar o Uniune care ia decizii mai rapid și mai clar ajută țara atât în procesul de aderare, cât și după integrare. „Dreptul de veto trebuie păstrat pentru chestiuni cu adevărat majore. În rest, eficiența și cooperarea sunt în avantajul nostru”, a concluzionat el.