Creștinii ortodocși de stil vechi serbează Ajunul Bobotezei. Tradiții și superstiții
Creștinii ortodocși de rit vechi marchează Ajunul Bobotezei. Datina spune că cine respectă tradițiile din ajunul Bobotezei va avea noroc tot anul.
În ajunul Bobotezei se ţine post negru, nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Postul din ziua de 5 ianuarie datează din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi. Astăzi, creştinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apă sfinţită – Agheasma Mare.
Potrivit tradiției, ajunul Bobotezei este ziua în care preoții merg din casă în casă pentru a binecuvânta și a stropi cu agheasmă. Tradiția mai spune că fetele nemăritate trebuie să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, pentru a-și visa ursitul.
O tradiție veche spune că fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă a doua zi îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.
Potrivit altor tradiţii, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din „camera de curat” se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare. Deasupra se aşază douăsprezece feluri de mâncare: colivă, fiertură de prune sau perje afumate, borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, borş de pește, pește prăjit, „vărzare” – plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră -, plăcinte cu mac etc.
Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare, iar imediat după sfinţirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă”. În majoritatea satelor din Moldova, în ajunul Bobotezei, grupuri mai mari sau mai mici de fete şi băieţi umblă din casă în casă, pentru a vesti sosirea preotului cu crucea. Această datină este asemănătoare colindatului cu „Moş Ajunul” de la Crăciun, scrie libertatea.ro.
Una din cele mai cunoscute superstiții este cea legată de visatul ursitului de Bobotează. Fetele tinere și nemăritate își pot visa ursitul dacă pun sub pernă o ramură de busuioc, în noaptea dinainte de Bobotează, adică în noaptea de 5 spre 6 ianuarie.
În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase.
