BBC: R. Moldova a refuzat trecerea ucrainenilor deportați de Rusia, blocați la granița cu Georgia

Aproape 60 de ucraineni deportați de Rusia au rămas blocați la granița ruso-georgiană și sunt nevoiți să trăiască într-un subsol fără dreptul de a ieși afară. Printre aceștia se numără foști deținuți, transportați de Rusia din închisorile ucrainene în colonii rusești, dar și locuitori ai teritoriilor ucrainene ocupate. Întoarcerea în Rusia le este interzisă, însă nu li se permite nici să meargă mai departe. Singura cale ar fi întoarcerea în Ucraina prin Georgia și Moldova. Însă, potrivit apărătorilor drepturilor omului, din iulie și această rută a fost închisă, scrie BBC. 

„Iadul nu s-a terminat pentru noi. Nimeni nu vrea nici să ne primească, nici să ne lase să plecăm. Acum suntem din nou în subsol”, spune Serghei.

El locuiește de aproape o lună la punctul de trecere georgian „Dariali”, situat la granița terestră dintre Rusia și Georgia.

Între punctul de trecere rusesc „Verhni Lars” și cel georgian „Dariali”, într-un spațiu subteran fără ferestre și ventilație, au fost plasați, după deportarea din Rusia, ucraineni – în cea mai mare parte foști deținuți eliberați din închisorile rusești. Mulți dintre ei nu au acte valabile. Li s-a interzis întoarcerea în Rusia, dar nici nu li se permite să treacă mai departe.

Numărul oamenilor din subsol crește, însă singura opțiune – întoarcerea în Ucraina prin Georgia și Moldova – este acum, de asemenea, blocată pe termen nedeterminat.

„E ca în basmul acela cu mănușa care se umple și se tot umple. Tot aduc ucraineni, dar nu ne duc nicăieri”, spune cu amărăciune Serghei.

În iunie, aproximativ 30 de persoane au reușit să plece prin această rută din subsol. După confirmarea cetățeniei ucrainene, Georgia i-a lăsat să treacă în tranzit. Sub escortă, au fost duși la aeroportul din Tbilisi, de unde au zburat la Chișinău, apoi au ajuns cu autobuzul la Odesa.

Însă, cu puțin timp înainte de următoarea plecare a unui grup de trei persoane, acestora li s-a spus că nu vor mai zbura nicăieri, deoarece Moldova a refuzat să-i primească.

Potrivit avocatei organizației „Apărarea Deținuților Ucrainei”, Anna Skripka, motivul a fost că patru persoane cu „pașapoarte albe” – un document emis de ambasada Ucrainei care le dă dreptul de a reveni în țară – au plecat din Georgia, dar nu au mai ajuns la Odesa.

„Oamenii care au ajuns în Moldova au fost urcați de poliție într-un autobuz, dar apoi au mers singuri. Unii nu au mai ajuns la destinație. Aici a fost problema. Ei nu aveau dreptul să rămână în Moldova, nu aveau acte, în afară de documentul pentru întoarcerea în Ucraina. În Ucraina, nu în Moldova”, a explicat ea.

Niciuna dintre părți nu a emis declarații oficiale, însă, potrivit apărătorilor drepturilor omului, consulatul Ucrainei la Tbilisi poartă negocieri cu reprezentanți ai Moldovei.

La solicitările BBC, Ministerul de Externe al Ucrainei, MAE și Poliția de Frontieră a Moldovei nu au răspuns până la data publicării articolului.

Din colonie în subsol

Serghei a fost adus la granița ruso-georgiană dintr-un centru de detenție temporară pentru străini, în iunie. În Rusia, a executat o pedeapsă de 10 ani într-o colonie din Volgograd, după ce fusese transferat acolo din Crimeea ocupată, unde fusese condamnat. BBC nu oferă detalii despre cazul său, din motive de siguranță.

„Mi-au spus că mă vor deporta încă din colonia unde eram. După ce mi-am ispășit pedeapsa, au venit cei de la MAI. Am stat o jumătate de an într-un centru pentru străini și acum, iată-mă în acest subsol”, spune el.

Ca și altora, angajați ai FSB și MAI i-au oferit pașaport rusesc în schimbul participării la războiul împotriva Ucrainei, susține Serghei. „Le-am spus direct că au greșit omul. Pe cine să lupt? M-am născut acolo. Și acum să mă duc să lupt acolo?”, povestește el.

Serghei a fost deportat din Rusia cu interdicție de revenire timp de opt ani. Cu toate acestea, trecerea graniței ruse a durat aproape o zi.

„M-au adus la graniță, a venit FSB, mi-au luat telefonul. L-au verificat vreo cinci ore, apoi grănicerii ruși mi-au zis că nu mă pot deporta, pentru că pașaportul e expirat și nu-mi pot confirma identitatea. Totul părea ridicol… Vroiau să mă trimită înapoi în centru. Apoi am mers la Vladikavkaz, au sunat niște generali, mi-au făcut niște documente… În cele din urmă, cu greu, mi-au pus ștampila de deportare”, povestește el. Avea doar un pașaport intern expirat și o copie xerox a celui extern.

La granița cu Georgia a ajuns noaptea. Își amintește că a fost întâmpinat ostil. Grănicerul a început să-l întrebe ce caută, a strigat la el și l-a amenințat că-l trimite înapoi în Rusia.

„Apoi au chemat un superior, au vorbit între ei în georgiană, au completat niște hârtii și m-au dus în subsol”, povestește el.

Din 2023, deportații au fost trimiși la granița ruso-georgiană din centrele temporare pentru străini, spune Maria Belkina, directoarea organizației Volunteers Tbilisi. Acest lucru a fost confirmat de MAI-ul georgian pentru BBC.

Rusia a trimis acolo foști deținuți condamnați inițial în teritoriile ocupate ale Ucrainei, care și-au ispășit pedepsele în colonii rusești. Mulți nu aveau niciun document, în afară de certificatul de eliberare. Era nevoie de timp pentru verificarea acestora și întocmirea actelor de către partea ucraineană.

„Sunt condamnați care nu au fost evacuați și, în consecință, au fost transportați în Rusia. Sunt victime ale crimelor de război, care au trecut prin tortură și deportare”, afirmă Anna Skripka.

Conform Convenției de la Geneva (IV), transferul civililor, cum sunt și deținuții, de pe teritorii ocupate este interzis în timpul conflictelor armate. Atât Convenția, cât și Statutul de la Roma definesc acest act drept crimă de război, spune juristul internațional Gleb Bogush de la Universitatea din Köln.

Ulterior, altor categorii de cetățeni ucraineni li s-a refuzat trecerea: cei condamnați în Rusia și eliberați acolo, precum și civili din teritoriile ocupate, deportați după ce au refuzat cetățenia rusă.

Circa 10 dintre cei blocați azi la graniță susțin că nu au antecedente penale, precizează Skripka.

„Dar nu putem confirma sută la sută. Unii spuneau că n-au fost condamnați, dar când verificam baza de date, găseam condamnări. Dacă cineva are pașaport intern și extern și alte acte, probabil că nu a fost condamnat. Deținuții nu au un astfel de dosar”, explică ea.

Coridorul georgian

Creșterea numărului de deportați e legată de decretul lui Vladimir Putin, potrivit căruia ucrainenii trebuie să-și legalizeze statutul în Rusia până pe 10 septembrie 2025 sau să părăsească țara. Decretul se aplică și în regiunile ocupate.

„Procesul deja a început, vor să se încadreze în termen. Credem că după 10 septembrie va urma un nou val”, spune Skripka.

În iunie, numărul celor reținuți la graniță a crescut brusc. La un moment dat, în subsolul cu doar 17 paturi au fost 57 de persoane.

Skripka crede că Rusia încearcă să folosească foștii deținuți pentru schimburi de prizonieri. După un schimb masiv în iunie, fluxul de deportați a fost reluat pe 10 iunie.

În cadrul unui schimb 1000 la 1000, Rusia a returnat Ucrainei unii condamnați pentru infracțiuni comune.

„Acum înțeleg de ce: adunau ‘fondul de schimb’. Fluxul s-a reluat după ce al doilea schimb eșuase”, spune ea.

În paralel cu creșterea numărului de deportați, Georgia a înăsprit condițiile. Dacă înainte accepta și pașapoarte interne vechi, acum cere dovada cetățeniei, chiar și celor cu pașaport extern.

„Nu le refuză intrarea, dar trebuie să treacă prin proceduri pentru a dovedi că sunt cetățeni ucraineni. Și, în tot acest timp, trăiesc în subsol. De ce e nevoie de asta, dacă au pașapoarte valabile?”, întreabă Belkina.

Cei fără acte trebuie identificați prin solicitări oficiale către Ucraina, iar în final primesc „pașaportul alb”.

MAI-ul georgian nu a răspuns la întrebările BBC legate de schimbările procedurale. Doar a declarat: „Colaborăm activ cu partea ucraineană pentru schimb de informații.”

În aprilie, Georgia a redus perioada de ședere fără viză pentru ucraineni de la trei ani la un an. Au fost adoptate și legi care înăspresc politica de migrație – inclusiv examinarea cererilor de azil fără ca solicitanții să fie admiși pe teritoriul țării.

Ambasada Ucrainei în Georgia nu a comentat până la publicare. După o serie de reportaje în presă, MAE ucrainean a declarat că lucrează la soluționarea cazului, care se află sub controlul special al Departamentului consular.

Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat după invazia rusă. Georgia nu a impus sancțiuni Rusiei și a acuzat Ucraina că încearcă să o atragă în război.

Ucraina și-a retras ambasadorul de la Tbilisi și a impus sancțiuni liderului informal al „Visului Georgian”, Bidzina Ivanishvili, și unor oficiali.

Viața în subsol

În imaginile trimise de Serghei apărătorilor drepturilor omului, se văd saltele pe podea, despărțituri din cearșafuri și câteva paturi suprapuse în „camera VIP” – numită așa doar pentru că are paturi.

„Nu e aer. Avem un ventilator care pare stricat… Voluntarii ne-au adus măcar saltele. Nu sunt destule, dormim pe rând”, spune Serghei, filmând pereții gri ai subsolului.

Se aud și alte voci. Cineva spune să nu filmeze, altul replică: „Dacă o arată în Ucraina, trebuie să filmăm!”

„Aici sunt băieți din Odesa, Harkiv, din toate regiunile. Georgia ne-a primit cu ‘căldură’, foarte ‘ospitalier’”, încheie el ironic turul celor trei camere.

Alimentele și bunurile de primă necesitate sunt aduse de voluntari. „Am dus lenjerii, prosoape, găleți, plite, radiatoare, ca să poată trăi cumva”, spune Belkina.

La începutul lunii iulie, Crucea Roșie Georgiană a adus ajutor umanitar. Pachetele sunt transmise prin grănicerii georgieni.

„Oamenii nu pot ieși să vadă lumina zilei. Rar se permite și este strict controlat. Sunt practic tot timpul în subsol. Cel mult, pot urca scările, dar nu au voie să le depășească. E complet inuman”, afirmă Belkina.

Ea adaugă că aproape toți foștii deținuți suferă de tuberculoză în formă închisă, care în acel mediu umed ar putea deveni activă. A fost deja un caz, dar nu s-a răspândit.

În ultimii doi ani, doi foști deținuți au murit după ce au ieșit din subsol. „Unul a fost dus la spital, dar a murit. Altul a ieșit și a fost internat a doua zi, dar tot a murit. Aveau boli grave. Două săptămâni în acel frig n-au făcut pe nimeni mai sănătos”, explică ea.

Drumul spre casă

Se așteaptă ca fluxul deportaților ucraineni să crească. Potrivit Mariei Belkina, circa 800 de persoane se află în centre de detenție temporară în Rusia și sunt pregătite pentru deportare.

„Asta nu înseamnă că toți vor ajunge în Georgia, dar e realist. În septembrie, cifra poate crește mult”, spune ea.

Potrivit Annei Skripka, Ucraina nu oferă ajutor foștilor deținuți deportați. Organizația ei încearcă să îi sprijine cu locuință și loc de muncă.

Unii pot ajunge chiar din nou în închisoare, dacă au fost condamnați în Ucraina și Rusia le-a redus pedeapsa.

„Cei care s-au întors și au pedeapsa neterminată sunt închiși din nou. Se ia în calcul perioada de după eliberare până la trecerea frontierei. Dacă termenul a expirat între timp, nu mai sunt închiși. Dar nu există o practică clară în instanțe”, spune ea.

După 2022, 3100 de deținuți au fost în teritoriile ocupate de Rusia, dintre care 1800 au fost duși în Rusia. Organizația a reușit să aducă înapoi 500, majoritatea prin Georgia.

„Problema persistă de ani. Comunicarea între țări e proastă. Strigăm de doi ani. Toți știu că prin Lars trec, și condițiile sunt insuportabile. Nu e o criză de o zi, ci din 2023.”

Serghei continuă să aștepte vești. Împreună cu el, alți 58 de oameni, inclusiv trei femei, sunt reținuți la graniță.

El recunoaște că nu prea are unde să se întoarcă. Mama i-a murit cât era în detenție, fratele a fost ucis în război, iar casa de lângă Dnipro a fost distrusă.

Pașaportul nu i-a fost reînnoit în Georgia, are doar dreptul de a reveni în Ucraina. Crede că autoritățile ucrainene vor să-i readucă pentru a completa rândurile armatei.

„Nu sunt împotrivă să-mi apăr țara, am depus jurământ. Dar am stat 10 ani în izolare și am văzut doar abuzuri. Ca om, vreau doar să trăiesc puțin, să văd aerul. Nu am familie, nu am copii. Nu-mi doresc direct din celulă în tranșee.”

Potrivit BBC, cetățenii ucraineni care se întorc astfel sunt chestionați de SBU la graniță. Apoi sunt lăsați să meargă unde vor – nu sunt mobilizați pe loc. Dar la locul de reședință trebuie să se înregistreze pentru serviciul militar, ca orice cetățean.

După publicarea materialului, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din Moldova a răspuns. A transmis că nu comentează informații din surse neoficiale și că deciziile privind intrarea în țară se iau individual, la graniță, pentru fiecare cetățean străin.

„Poliția de frontieră nu ia dinainte decizii generale privind interdicția de intrare pentru anumite categorii de cetățeni străini. Fiecare persoană este evaluată individual conform legislației naționale”, a transmis instituția.