analiză | Cine influențează opinia publică pe online? TikTok-ul moldovenesc, invadat de propagandă și conspirații
În plină perioadă preelectorală, platforma TikTok a devenit unul dintre cele mai influente și mai problematice canale de propagare a dezinformării în Republica Moldova. O analiză publicată de portalul Mediacritica.md scoate în evidență un fenomen alarmant: rețele de politicieni, influenceri, surse media și conturi anonime distribuie zilnic zeci de videouri care promovează retorici conspiraționiste, discurs anti-UE și anti-NATO, atacuri la adresa actualei guvernări și neîncredere în procesul electoral.
Ce arată monitorizarea?
Între 1 și 15 iulie 2025, au fost monitorizate 51 de conturi TikTok, dintre care:
- 10 aparțin politicienilor;
- 15 – bloggerilor/influencerilor;
- 13 – surselor media;
- 13 – conturi anonime.
Potrivit raportului, aceste conturi au generat împreună peste 42 de milioane de vizualizări în doar două săptămâni. Unele dintre ele publică zeci de videouri pe zi, transformând TikTok-ul într-un spațiu informațional hiperactiv, dominat de mesaje manipulative, fake news și narative false despre instituțiile statului, războiul din Ucraina sau parcursul european al țării.
„Această hiperactivitate online contribuie la crearea unui spațiu informațional toxic, în care dezinformarea circulă viral și greu poate fi contracarată în timp real. Impactul devine și mai semnificativ în contextul apropiatelor alegeri parlamentare”, notează autorii raportului.
Care sunt cele mai răspândite narațiuni?
1. Delegați statului o imagine de „grupare criminală”
Partidele pro-europene, în special PAS, sunt prezentate drept structuri corupte, anti-naționale și obediente față de „stăpânii din Vest”. Pensionarii, agricultorii și micii comercianți sunt adesea utilizați ca „martori ai eșecului guvernării”, iar majorarea vârstei de pensionare este exploatată pentru a genera panică și revoltă.
2. Războiul din Ucraina, prezentat prin lentila Kremlinului
Mulți creatori de conținut evită să condamne invazia rusă și insinuează că R. Moldova este atrasă în conflict de către Occident. Retorica folosește ironie, nostalgie sovietică și un limbaj emoțional pentru a prezenta integrarea europeană drept o amenințare.
3. Alegerile – prezentate ca fiind fraudate
O altă narațiune periculoasă este legată de presupuse fraude electorale. Se vehiculează ideea că diaspora ar fi folosită pentru manipularea votului, iar instituțiile statului, inclusiv MAI, ar fi complice.
4. Instituțiile – descrise ca instrumente ale „dictaturii”
SIS, Poliția, CEC sau mass-media sunt prezentate drept instituții capturate, menite să cenzureze opoziția și să susțină o agendă ascunsă a guvernării. Se lansează frecvent acuzații neprobate de apartenență la „loji masonice”, interese externe sau „diplomație a slugărniciei”.
Continuarea pe Mediacritica.md.
