video | Mulți locuiesc aici, puțini cunosc. Ce semnifică denumirile celor cinci sectoare ale Chișinăului?
Pe teritoriul capitalei Republicii Moldova locuiesc mii de persoane. Cu toate acestea, puțini sunt cei care cunosc istoria orașului sau ce stă în spatele denumirilor celor cinci sectoare pe care le cuprinde Chișinăul: Centru, Botanica, Buiucani, Rîșcani și Ciocana.
Însuși numele de Chișinău, cunoscut ca și „Orașul din piatră albă”, are două ipoteze: prima este că numele orașului ar veni din limba maghiară Kis + Jenö („micul Eugen” sau „mica latură”), iar a doua ipoteză este că acesta ar veni din suprapunerea cuvântului românesc „Nouă” peste cuvântul tătar „Kâșla” (iernut): Chișinăul ar fi, așadar, o Câșla-Nouă.
Dacă istoria din spatele denumirii orașului ne este mai bine cunoscută, ZUGO a decis să te ajute să descoperi și semnificația celor cinci sectoare.
Sectorul Centru a fost înființat la începutul secolului al XIX-lea, pe locul unor terenuri agricole și de pășunat. Ca unitate administrativ–teritorială, sectorul a fost constituit în 1941 cu denumirea inițială „raionul Lenin”. În componența sa se aflau sovietele sătești Botanica, Melestiu și Schinoasa. Abia pe 25 iulie 1991, sectorului i se atribuie denumirea Centru.
Sectorul Botanica a fost înființat în 1977. Toponimicul Botanica s-a afirmat datorită influenței Școlii de Horticultură, fondată în anul 1842. Tot datorită acesteia a fost înființat în Basarabia primul parc dendrologic, numit pe acele timpuri „Grădina engleză”. Locuitorii din preajmă îi spuneau „Grădina botanică”.
Sectorul Buiucani a fost întemeiat ca unitate administrativ-teritorială cu denumirea actuală în 1991. Numele provine de la fostul sat Buiucani, care pe parcursul anilor s-a integrat în Chișinăul de astăzi.
Sectorul Rîșcani s-a format din satul Visterniceni, atestat pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun, pe malul drept al Bâcului. Posesorul părții de sud – est a moșiei a fost Familia Râșcanu, și anume Constantin Râșcanu. Sectorul a mai fost numit, până în 1991, Stalin și Octombrie.
Sectorul Ciocana a fost denumit după fostul sat Ciocana Nouă, inclus în hotarele Chișinăului abia în 1959, ce provine de la numele moșierului latifundiar Ciocan sau Ciocanu. Până atunci localitatea fusese subordonată primăriei din satul Visterniceni și era cunoscută ca un cătun pe moșia Ciocanei încă din 1910. Înscrierile istorice arată că în trecut moșia Ciocani a aparținut diferitor răzeși și moșieri.
