Încălzirea globală, cauza celei mai mari extincții a vieții marine din ultimii 250 de milioane de ani

Încălzirea globală provoacă o schimbare atât de drastică oceanelor lumii, încât există riscul să se producă o extincție în masă a speciilor marine, eveniment care ar fi asemănător cu ceea ce s-a întâmplat în istoria omenirii de-a lungul a zeci de milioane de ani, avertizează un nou studiu citat de The Guardian, scrie Digi24.

O nouă cercetare avertizează presiunile cu privire la creșterea căldurii și la pierderea oxigenului, care amintește de „marea extincție” care a avut loc acum aproximativ 250 de milioane de ani.

Accelerarea schimbărilor climatice cauzează un impact „profund” asupra ecosistemelor oceanice, care „determină un risc de extincție mai mare și o bogăție biologică marină mai mică decât s-a observat în istoria Pământului în ultimele zeci de milioane de ani”, potrivit studiului publicat prima dată în revista Science.

Temperatura apei de mare a lumii crește constant din cauza căldurii suplimentare produsă de arderea combustibililor fosili, în timp ce nivelurile de oxigen din ocean sunt în scădere, iar apa se acidifică din absorbția dioxidului de carbon din atmosferă. Acest lucru înseamnă că oceanele sunt supraîncălzite.

Cercetătorii atrag atenția că volumul apelor oceanice complet epuizate de oxigen s-a dublat de patru ori din anii 1960 și devine mai ostil vieții din oceane și mări. Creaturile acvatice, cum ar fi scoicile sau creveții, nu pot forma în mod corespunzător cochilii din cauza acidificării apei de mare.

Toate acestea înseamnă că planeta ar putea aluneca spre o „extincție în masă, care rivalizează cu cele din trecutul Terrei”, precizează noua cercetare privind e ecosistemul subacvatic.

Presiunile generate de creșterea temperaturii apei și pierderea de oxigen, spun cercetătorii, amintește în mod inconfortabil de evenimentul de extincție în masă care a avut loc la sfârșitul perioadei Permian, adică acum aproximativ 250 de milioane de ani în urmă. Acest cataclism, cunoscut sub numele de „marea moarte”, a dus la moartea a până la 96% dintre animalele marine ale planetei.

„Chiar dacă amploarea pierderii speciilor nu este la același nivel cu ce s-a întâmplat acum 250 de milioane de ani, mecanismul pierderii speciilor ar fi același”, a precizat Justin Penn, climatolog la Universitatea Princeton din SUA, care a fost coautor al noii cercetări.

„Viitorul vieții în oceane se bazează puternic pe ceea ce decidem să facem astăzi cu gazele cu efect de seră”, a adăugat Penn.

Nivelurile de extincție cu adevărat catastrofale ar putea fi atinse dacă lumea ar emite gaze cu efect de seră care duc la încălzirea planetei într-un mod neîngrădit. Acest lucru ar duce la o încălzire medie de peste 4°C peste nivelurile din era preindustrială până la sfârșitul acestui secol, a constatat cercetarea.

Un astfel de prag ar declanșa extincții care ar remodela viața oceanului timp de câteva secole, pe măsură ce temperaturile continuă să crească.

Și în scenariul cel mai optimist, viața din oceane se va diminua

Dar chiar și în cele mai bune scenarii, lumea este încă pregătită să-și piardă o parte semnificativă din viața sa marină. La o încălzire de 2°C peste epoca preindustrială, care se prognozează ca probabilă chiar și în ciuda angajamentelor actuale privind clima din partea guvernelor lumii, aproximativ 4% din cele aproximativ două milioane de specii din oceane vor fi distruse.

Peștii și mamiferele marine care trăiesc în regiunile polare sunt cele mai vulnerabile, potrivit studiului, deoarece nu vor putea migra către clime mai reci, spre deosebire de speciile tropicale. „Pur și simplu nu vor avea unde să meargă”, a spus Justin Penn.

Amenințarea schimbărilor climatice amplifică celelalte pericole majore cu care se confruntă viața acvatică, cum ar fi pescuitul excesiv și poluarea. Între 10% și 15% dintre speciile marine sunt deja expuse riscului de dispariție din cauza acestor diverse amenințări, arată studiul, bazându-se pe datele Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.

John Bruno, un ecologist marin de la Universitatea din Carolina de Nord, care nu a fost implicat în realizarea studiului, a transmis pentru The Guardian că noua cercetare pare „sănătoasă”, dar diferă de studiile anterioare pe această temă, care sugerează că speciile se vor răspândi în principal în zone noi, mai degrabă decât să fie complet distruse.

„Studiul este foarte diferit de ceea ce au arătat majoritatea lucrărilor științifice de prognoză anterioare. Dar asta nu înseamnă că cercetătorii se înșeală”, a spus Bruno. „Cred că această nouă lucrare contestă unele dintre ipotezele noastre actuale cu privire la tiparele geografice ale dispariției care se profilează în ocean”, a adăugat acesta.

Bruno a spus și că, deși extincțiile în masă sunt probabile din cauza încălzirii extreme din viitor, impactul actual al schimbărilor climatice și al altor amenințări ar trebui să fie suficient de îngrijorător pentru factorii de decizie politică și pentru public.

„Personal, sunt mult mai îngrijorat de degradarea ecosistemului pe care o vedem deja după ce temperatura medie globală a crescut cu puțin peste un grad Celsius față de era preindustrială”, a mai punctat cercetătorul John Bruno.

Acesta a mai subliniat că nu trebuie să așteptăm ca lumea să se încălzescă și mai mult pentru ca speciile să dispară, pentru că pierdem deja biodiversitate nespusă ce îngreunează funcționarea ecosistemului.

„Momentul adevărului”

Comunitatea internaţională se confruntă cu un „moment al adevărului” în ceea ce priveşte protejarea naturii, avertiza în octimbrie 2021 secretarul executiv al Convenţiei pentru diversitate biologică (CDB), Elizabeth Maruma Mrema, în deschiderea celei de-a 15-a ediţii a Conferinţei ONU privind pentru biodiversitate.

„Deşi au existat anumite succese, nu au fost obţinute progresele necesare pentru a opri pierderea în curs a diversităţii plantelor şi animalelor de pe Terra”, mai declara Elizabeth Maruma Mrema.

Aceasta a mai spus că „ne confruntăm cu momentul adevărului”. „Dacă vrem să atingem obiectivul ca în 2050 să trăim în armonie cu natura, trebuie să acţionăm în acest deceniu pentru a stopa şi a inversa tendinţa de pierdere a biodiversităţii”, a avertizat secretarul executiv al Convenţiei pentru diversitate biologică.