foto | Cum ar putea arăta după a doua restaurare Cetatea Soroca

După cercetările arheologice ale cetății Soroca și expertiza arhitecților, specialiștii au venit cu mai multe propuneri în privința continuării restaurării cetății Soroca. Acestea sunt la etapa de studiere la Ministerul Culturii, după care varianta aprobată urmează a fi trimisă beneficiarului – Consiliului Raional Soroca, scrie observatorul.md.

Astfel arheologii conf. dr. Sergiu Musteață, conf. dr. Ion Tentiuc și dr. Ion Ursu, după cercetările din toamnă vin cu următoarele recomandări:

1. Considerăm că, în contextul proiectului actual de reabilitare a cetății Soroca, avem o ocazie unică de a cerceta fundamental incinta fortificației și înțelege astfel structura ei, modul în care s-a dezvoltat și modificat de-a lungul secolelor etc. De aceea, propunem extinderea cercetărilor arheologice în următoarele sectoare:

• Groapa nr. 1, care astăzi este umplută cu betonul din lucrările de consolidare din 2013-2014. Cercetarea până la capăt a acestei amenajări ne va permite înțelegere structurii și funcționalității ei. Totodată, din experiența recentă, în umplutura gropii ar putea fi descoperite o serie de vestigii extrem de importante pentru interpretarea istoriei cetății. Dovezi în acest sens sunt descoperirile din 2021: piatra cu inscripții descoperită în această groapă la adâncimea de 1,0 m și un număr impresionat de vestigii în groapa nr. 2 (capcana).
• Cercetarea spațiilor din interiorul cazematelor 1, 2 și 4 care sunt practic unicele sectoare neatinse de săpăturile din anii 1968-1969, și care ne vor permite înțelegerea stratigrafiei, fundațiilor acestor construcții, modul lor de conexiune cu zidul cetății etc.
• Sectorul din fața geamului cazematei nr. 10 pentru a înțelege dacă acesta a fost geam sau intrare și modul de amenajare a fundației acestei construcții pentru a o putea compara cu celelalte zone cercetate anterior.
• Cercetarea interioară a turnurilor prin golirea acestora de solul adus până la nivelul vechi de călcare.

2. Demontarea treptelor de beton de la intrarea în cetatea și realizarea unei intrări adecvate cetăților medievale, precum ar fi podețul mobil de lemn. În acest context vom putea realiza cercetări arheologice în fața pragului de intrare în cetate și găsi răspunsuri la întrebările apărute în cadrul cercetărilor din 2021 privind spargerea în zidul din partea de jos a porții și folosirea lui în calitate de intrare sub poarta de bază și șanțurilor de la talpa fundației care ies pe sub zidul fundației peretelui exterior al cetății. Treptele de beton și piatră sunt o invenție recentă și deteriorează autenticitatea cetății. Din fotografiile mai vechi putem observa că intrarea în cetatea era cu totul altfel.

3. Prin scoaterea solului din turnurile 2, 3, și 4 s-ar rezolva mai multe probleme cu care se confruntă astăzi cetatea. În primul rând se va lichida sursa de umiditate. În al doilea rând cercetarea arheologică a acestor turnuri ar putea da răspuns la un șir de întrebări privind funcționalitatea lor și modificarea utilității lor de-a lungul secolelor. Umplutura bastioanelor ar putea conține o mulțime de vestigii arheologice, care odată descoperite ar completa colecția muzeului și ar diversifica spațiul ei expozițional.

4. Ridicarea nivelului de călcare al incintei cetății la nivelul actual al „pintenilor” deoarece pe imaginile vechi se vede clar că nivelul vechi de călcare a fost mult mai înalt decât cel actual, care a fost coborât în anii ’70 ai sec. XX prin scoaterea straturilor vechi de călcare. Soluția este simplă, solul din turnuri ar putea fi amplasat în incinta cetății ridicându-se astfel nivelul de călcare aproape de cel inițial.

5. În cazul când se va decide reconstituirea unor structuri de lemn ale infrastructurii interioare a cetății, propunem ca acestea să fie doar la nivelul 3 al cetății, fără a fi acoperite, fiind doar o cale de acces cu balustradă, care ar asigura accesul pe întreg perimetrul cetății cu intrarea în fiecare turn.

6. Spațiul deasupra cazematelor reconstruite în anii ’70 ai secolului al XX-lea propunem să rămână deschis, deoarece construcția unor spații ar îngusta incinta cetății. Pentru o prezumtivă Sală de expoziții propunem să fie folosite spațiile din interiorul turnurilor (4 spații la fiecare nivel x 3 niveluri = 12 săli de expoziții). În acest context vor fi organizate, pentru expunere publică, și spațiile blocului sanitar medieval, alcătuit din WC-urilor, ca și căminul pentru foc, din turnurile nr. 1 și nr. 4.

7. Scara actuală de acces de la nivelul 2 la nivelurile 3 și 4 din turnul nr. 4 trebuie demontată împreună cu betoanele amplasate în anii ’70 ai secolului al XX-lea, iar accesul în turnuri să fie asigurat prin exteriorul turnului, cum cel mai probabil a și fost în perioada medievală.

8. Amplasarea unui lift în colțul stâng al bastionului de intrare ar facilita accesul persoanelor cu dezabilități la nivelurile 3 și 4 al cetății. Bineînțeles prin dotarea cu rampe necesare la intrarea în cetate și accesul la lift.