Mark Rutte: Aliații NATO continuă să ajute militar Ucraina, în pofida războiului din Orientul Mijlociu
Aliații din NATO vor continua să sprijine Ucraina împotriva Rusiei, în pofida războiului pornit de SUA și Israel împotriva Iranului, a promis joi secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timp ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas, s-a declarat îngrijorată că acest război ar putea redirecționa către Orientul Mijlociu rachete interceptoare necesare Ucrainei pentru respinge atacurile aeriene ruse și că Rusia va câștiga mai mult în urma scumpirii petrolului și gazului, transmite Reuters, citat de Agerpres.
„Mulți lideri în Europa și SUA, Canada spun să ne asigurăm că noi, ca aliați, sprijinim ceea ce fac americanii în Orientul Mijlociu (…) și în același timp ne asigurăm că Ucraina are ceea ce-i trebuie pentru a rămâne puternică în luptă” în războiul cu Rusia, a indicat Rutte.
De partea sa, șefa diplomației UE, estona Kaja Kallas, s-a arătat preocupată tot de Ucraina în primul rând și a avertizat asupra implicațiilor războiului din Orientul Mijlociu asupra capacității acestei țări de a susține mai departe războiul cu Rusia, după ce mai devreme săptămâna aceasta a deplâns că războiul din Orient riscă să deturneze atenția de la Ucraina.
„Există un impact clar asupra războiului în Ucraina”, a spus ea înaintea unei videoconferințe cu miniștrii de extern ai statelor UE și omologii lor din Golf. „Capacitățile defensive, inclusiv cele antiaeriene, sunt duse în Orientul Mijlociu, deși Ucraina încă are nevoie de ele”, afirmat Kaja Kallas.
După șase zile de bombardamente americano-israeliene împotriva Iranului, această țară continuă să riposteze cu rachete și drone asupra Israelului și bazelor americane din Golf, represalii ce forțează SUA și aliații săi din regiune să consume mari cantități de rachete antiaeriene pentru a intercepta rachetele și dronele iraniene, fără a le putea doborî pe toate.
Și președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat îngrijorat că Ucraina ar putea primi mai puține rachete interceptoare, în special cele pentru sistemele antiaeriene americane Patriot.
Kaja Kallas, fostă șefă a guvernului eston și care se află pe o listă a autorităților ruse cu persoane date în urmărire, după ce în această funcție și în cea actuală de șefă a diplomației UE a susținut măsurile cele mai radicale împotriva Rusiei, s-a mai declarat preocupată și de creșterea prețului petrolului și gazului pe fondul războiului din Golf. Un preț mai ridicat al petrolului înseamnă că Rusia câștigă mai mulți bani din exporturile de combustibil cu care își finanțează războiul în Ucraina, a deplâns ea.
Șefa diplomației UE a insistat și asupra adoptării celui de-al 20 de pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei, care în versiunea propusă de Comisia Europeană include interzicerea serviciilor maritime legate de exporturile de petrol rusesc, pachet față de care unele state UE încă au rezerve și a fost oricum blocat prin veto de Ungaria după ce fluxul de petrol rusesc prin conducta Drujba a fost oprit în Ucraina.
Kievul susține că reparațiile la această conductă ar necesita mult timp după un atac rusesc ce ar fi avut loc pe 27 ianuarie, versiune contrazisă de Ungaria și Slovacia, care văd în acest blocaj un șantaj politic ucrainean împotriva lor pentru refuzul premierilor ungar și slovac, Viktor Orban și Robert Fico, de a susține Kievul în războiul cu Rusia și mai ales pentru că Orban se opune aderării Ucrainei la UE.
