„E un nou semnal de alarmă privind clima”. Recordul de 38 de grade Celsius din Arctica, validat de Organizaţia Meteorologică Mondială
Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a validat, marţi, 14 decembrie, recordul de temperatură de 38 de grade Celsius pentru zona Arctică, atins în oraşul rusesc Verhoiansk pe 20 iunie 2020. Reprezentanții OMM trage astfel un nou semnal de alarmă privind schimbările suferite de climă la nivel global.
„Acest nou record arctic face parte dintre acele observaţii raportate în arhive privind extremele meteorologice şi climatice de către OMM, o agenţie specializată din cadrul ONU, care trage un semnal de alarmă privind schimbările suferite de clima noastră”, a subliniat secretarul general al OMM, Petteri Taalas, notând că în acelaşi an şi în Antarctica s-a înregistrat un record de 18,3 grade Celsius, scrie Digi24.
Verhoiansk se află la aproximativ 115 kilometri nord de Cercul Polar, iar temperaturile locale sunt măsurate din anul 1885, notează AFP. Acea regiune a Siberiei orientale are un climat continental foarte secetos, care generează ierni foarte rece şi veri foarte calde.
„Ancheta noastră evidenţiază creşterea temperaturilor într-o regiune care este importantă pentru restul lumii din punct de vedere climatic” şi care ar trebui, prin urmare, „să fie monitorizată în permanenţă”, a subliniat Randall Cerveny, raportor al OMM pentru extreme climatice şi meteorologice.
Anchetatorii de la OMM încearcă „să verifice şi o temperatură de 54,4 grade Celsius înregistrată în 2020 şi 2021 în cel mai cald loc de pe Terra, Valea Morţii din California, şi să omologheze un nou record de căldură european, de 48,8 grade Celsius, atins în Sicilia în vara acestui an”, a adăugat Petteri Taalas.
Ţinând cont de faptul că Arctica este una dintre regiunile în care temperaturile cresc cel mai repede de pe Terra, OMM a creat o nouă categorie, dedicată celor mai ridicate temperaturi înregistrate în orice zonă situată la nord de Cercul Polar, mai scrie sursa citată de Agerpres.
Experţii din grupul de specialişti care încearcă să omologheze aceste recorduri examinează validitatea instrumentelor folosite în timpul măsurătorilor, precum şi coerenţa datelor obţinute în raport cu condiţiile meteorologice existente în momentul înregistrării unor valori extreme.
