Australianul a cărui plasmă a salvat 2,4 milioane de bebeluși a murit. De ce era special sângele său

James Harrison, unul dintre cei mai prolifici donatori de sânge din lume – a cărui plasmă a salvat viața a peste 2 milioane de bebeluși – a murit pe 17 februarie, la vârsta de 88 de ani, într-un azil din New South Wales, Australia, a anunțat familia sa, potrivit BBC, citat de Digi24.

Harrison era cunoscut în Australia drept bărbatul cu brațul de aur, pentru că sângele său conținea un anticorp rar, Anti-D, care este utilizat pentru fabricarea medicamentelor administrate mamelor însărcinate al căror organism riscă să atace fetusul în timpul sarcinii.

Serviciul de hematologie al Crucii Roșii Australiene, care i-a adus un omagiu lui Harrison, a declarat că acesta s-a angajat să devină donator după ce a primit transfuzii în timp ce era supus unei intervenții chirurgicale majore la piept, când avea 14 ani.

A început să își doneze plasma sanguină la vârsta de 18 ani și a continuat să facă acest lucru la fiecare două săptămâni până la vârsta de 81 de ani.

În 2005, el a deținut recordul mondial pentru cea mai mare cantitate de plasmă sanguină donată – un titlu pe care l-a păstrat până în 2022, când a fost depășit de un bărbat din SUA.

Fiica lui Harrison, Tracey Mellowship, a declarat că tatăl ei era „foarte mândru că a salvat atât de multe vieți, fără niciun cost sau durere”.

„Întotdeauna spunea că nu doare, iar viața pe care o salvezi ar putea fi a ta”, a spus ea.

Mellowship și doi dintre nepoții lui Harrison sunt, de asemenea, beneficiari ai imunizărilor anti-D.

„L-a făcut pe [James] fericit să audă despre numeroasele familii ca a noastră, care există datorită bunătății sale”, a spus ea.

Care este maladia pe care sângele australianului o vindecă

Vaccinurile anti-D protejează copiii nenăscuți de o tulburare mortală a sângelui numită boala hemolitică a fătului și a nou-născutului sau HDFN.

Afecțiunea apare în timpul sarcinii, când celulele roșii din sângele mamei sunt incompatibile cu cele ale bebelușului în creștere.

Sistemul imunitar al mamei vede atunci celulele sanguine ale bebelușului ca pe o amenințare și produce anticorpi pentru a le ataca. Acest lucru poate afecta grav copilul, provocându-i anemie severă, insuficiență cardiacă sau chiar deces.

Înainte ca intervențiile anti-D să fie dezvoltate la mijlocul anilor 1960, unul din doi copii diagnosticați cu HDFN murea.

Nu este clar cum a ajuns sângele lui Harrison să fie atât de bogat în anti-D, dar unele rapoarte spun că ar avea legătură cu transfuzia masivă de sânge pe care a primit-o la 14 ani.

Există mai puțin de 200 de donatori de anti-D în Australia, dar aceștia ajută aproximativ 45.000 de mame și copiii lor în fiecare an, potrivit Serviciului de sânge al Crucii Roșii Australiene, cunoscut și sub numele de Lifeblood.

Lifeblood colaborează cu Walter and Eliza Hall Institute of Medical Research din Australia pentru a produce anticorpi anti-D în laborator, prin replicarea sângelui și a celulelor imunitare de la Harrison și de la alți donatori.

Cercetătorii implicați speră ca anti-D produs în laborator să poată fi folosit într-o zi pentru a ajuta femeile însărcinate din întreaga lume.

„Crearea unei noi terapii a fost mult timp un «sfânt graal»”, a declarat David Irving, directorul de cercetare al Lifeblood.

El a remarcat raritatea donatorilor care se angajează să doneze în mod regulat și care sunt capabili să producă anticorpi în calitate și cantitate suficiente.