Viorel Morari a fost trimis pe banca acuzaților. Procuratura anunță că mai deschide un dosar pe numele fostului șef al PA
Procuratura Generală a finalizat urmărirea penală și a expediat în judecată cauza penală de învinuire a fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, suspectat de abuz de serviciu, fals în acte publice și amestecul în înfăptuirea urmăririi penale.
Potrivit rechizitoriului, la sfârșitul lunii decembrie 2016, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, ar fi recepționat personal de la Vladimir Plahotniuc, o plângere datată cu 26 decembrie 2016, prin intermediul căreia fostul lider democrat solicita tragerea la răspundere penală a lui Veaceslav Platon pentru un denunț calomnios depus la DIICOT România. În luna martie 2017, pentru a-și ascunde neglijența în raport cu atribuțiile funcționale și solicitarea lui Vladimir Plahotniuc, cunoscând cu certitudine că plângerea nu ar corespunde rigorilor legale, Morari i-ar fi cerut unui subaltern să „repare greșeala” și să înregistreze plângerea cu data de 28 decembrie 2016 și ar fi dispus, printr-o rezoluție antedatată, examinarea acesteia de către un procuror din subordine.
Astfel ar fi pornit urmărirea penală în privința lui Veaceslav Platon pentru un denunț calomnios. Ulterior, Morari ar fi mers cu actele antedatate la procurorul general de atunci și, abuzând de încrederea acordată, l-ar fi indus în eroare, astfel încât acesta să semneze proiectul ordonanței de stabilire a competenței pentru exercitarea urmăririi penale pe numele lui Platon de către Procuratura Anticorupție.
Obținând competența pentru exercitarea urmăririi penale, fostul șef al PA ar fi semnat personal ordonanța de formare a grupului de urmărire penală, ar fi aplicat ștampila pe fișa statistică corespunzătoare, infracțiunea fiind pusă la evidența criminologică oficială.
Astfel, în rezultatul acestor acțiuni, toate plângerile și declarațiile depuse anterior și ulterior de Veaceslav Platon împotriva lui Plahotniuc au fost calificate de Procuratura Anticorupție ca fiind false și calomnioase, fără a se interveni cu verificări asupra faptelor semnalate de către acesta. Aceeași soartă a avut-o și dosarul pornit de DIICOT România. în temeiul denunțului lui Veaceslav Platon, prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a lui Plahotniuc și altor persoane pentru o serie de infracțiuni deosebit de grave de înșelăciune, șantaj, spălare de bani, preluarea ilegală a unor acțiuni ale unor bănci și societăți comerciale din Republica Moldova.
Acest dosar a fost preluat de Procuratura Anticorupție de la DIICOT România pe 27 aprilie 2018, însă nici o acțiune procesuală în raport cu persoanele vizate nu ar fi fost realizată, Procuratura Anticorupție limitându-se la audierea lui Platon în calitate de martor, declarațiile căruia ar fi fost catalogate drept „false și calomnioase”. Scopul principal al acestor acțiuni l-ar fi constituit interesul fostului șef al Procuraturii Anticorupție de a-și menține susținerea politică și protectoare din partea ex-liderului PD.
Procuratura Generală precizează că, din toamna anului 2016, PA ar fi dispus de informații concrete privind implicarea lui Vladimir Plahotniuc și anturajul său în „furtul miliardului”, dar politicianul nu ar fi fost audiat niciodată ca pretins făptuitor, implicat în această crimă, fiind protejat și lăsat să părăsească țara în vara anului 2019.
Actualmente, fostul șef al PA este cercetat în stare de arest preventiv, iar astăzi, procurorii vor depune demers la prelungirea mandatului de arestare cu încă 30 de zile. Între timp, Procuratura anunță despre un alt dosar, inițiat pe numele fostului șef al Procuraturii Anticorupție.
El a fost deja audiat, fiind bănuit de îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari, cu folosirea situației de serviciu. Temei pentru inițierea acestui dosar au servit materialele jurnalistice, verificate și confirmate în cadrul procesului penal de către instituțiile de stat abilitate, care relatau despre caracterul disproporționat al veniturilor declarate de ex-procurorul-șef al PA în raport cu situația materială reală a membrilor familiei și rudelor acestuia.
Acțiunile de spălare de bani se prezumă ar fi fost comise prin intermediul membrilor familiei sale, dar și ale altor persoane apropiate, înrudite, interpuse, inclusiv persoane juridice. Oamenii legii au stabilit că persoanele care au fondat și au administrat SRL „Irarom-Grup” (Irarom citit invers este Morari – numele de familie al bănuitului), în perioada anilor 2013-2019, ar fi investit în activitatea de întreprinzător mijloace financiare ce au depășit substanțial veniturile înregistrate oficial. Firma a fost fondată de mama și fratele procurorului, iar femeia ar fi efectuat în 2014 nouă tranzacții de depunere a numerarului pe contul firmei, în valoare totală de peste 3,8 milioane de lei, având un venit lunar de 2500 de lei. În același an, în satul de baștină a lui Morari, compania ar fi dat în exploatare o stație de alimentare cu produse petroliere și gaz lichefiat, valoarea obiectului constituind 3,5 milioane de lei. Ulterior, întreprinderea ar fi realizat activități legate de producerea, transportul, distribuția și comercializarea energiei electrice, iar în 2017 ar fi declarat un profit de 6,5 milioane de lei.
Potrivit datelor oficiale, în perioada anilor 2013-2018, mama procurorului ar fi obținut venituri oficiale de circa 113.000 de lei, tatăl – 46.000 lei, iar fratele – 786.000 de lei. În aceeași perioadă, ei ar fi procurat patru imobile în capitală, estimate la peste 179.000 de euro. La fel, în perioada 2013-2019, mama procurorului ar fi intrat în posesia a 25 de terenuri cu destinație agricolă, pentru construcții și grădină cu o suprafață totală de 18 hectare, două case și construcții accesorii cu suprafața totală de 192 de metri pătrați – toate estimate la circa 28.000 de euro.
În perioada 2015-2018, fratele acestuia ar fi procurat și primit în calitate de donație 87 de terenuri agricole și pentru construcție, cu suprafața totală de 45 de hectare, o casă de 93 de metri pătrați și o construcție accesorie cu suprafața de 10 metri pătrați, valoarea de piață a acestora, la momentul achiziționării, fiind de circa 50.000 de euro.
Pe de altă parte, fostul șef al PA, împreună cu persoana cu care se află în căsătorie civilă, la fel procuror, nu dețin nici un bun imobil sau mobil, inclusiv nici unul dintre automobilele pe care le-au folosit începând cu anul 2014.
