fbpx

video | Elevii din țară, victime ale agresiunilor emoționale. Ce este bullyingul și cum poate copilul crea bariere psihologice față de acest fenomen?

Deși este un termen nou pentru Republica Moldova, fenomenul de bullying a apărut ceva mai demult la noi în țară. Prin definiție, cuvântul care provine de la verbul englez „to bully”, înseamnă tiranizare, intimidare, agresiune, brutalizare și nu se referă doar la agresiuni de natură fizică, ci se poate manifesta și prin agresivitate psihologică și emoțională.

Subiectul bullyingului a fost abordat și de Alina Andronache, fondatoarea Vlogului unei mame feministe. Ea spune că bullyingul poate fi exemplificat prin intermediul:

  • agresiunilor fizice, de tip: lovire, împingere, pocnire, ciupire, constrângerea celuilalt elev prin contact fizic;
  • verbale, precum: amenințări, tachinare, insulte, bătaie de joc, șantaj, poreclire, împrăștierea de zvonuri și minciuni; emoțional/psihologic, cum ar fi: excluderea intenționată a cuiva dintr-un grup sau activitate, manipulare, ridiculizare.

Fenomenul prezintă un comportament repetitiv, care se face intenționat cu scopul de a lichida pe cineva, iar victima este umilită în repetate rânduri de colegi, primește porecle răutăcioase, este exclus din grup, este strigat într-un anume fel făcându-se referire la aspectul fizic sau probleme de ordin medical/ familial, statutul social al familiei sau ca urmare a unei situații jenante la școală.

Acest lucru se poate întâmpla în curtea școlii, pe coridoare și în clasă, iar dacă nu este identificat la timp, bullyingul are consecințe grave asupra stării psihologice și emoționale a copilului.

Cum pot fi pregătiți copiii pentru asemenea situații?

În primul rând, copilul trebuie învățat cum să reacționeze corect în astfel de cazuri. Mai întâi de toate să vorbească unui adult dacă se confruntă cu acest fenomen. Să nu reacționeze la ele, să nu își arate emoțiile, să nu plângă, să nu strige, să nu sară la bataie, să nu răspundă cu aceeași monedă etc.

Toate aceste reacții doar încurajează ca astfel de comportamente să continue. Să nu ignore total, poți ignora o dată, de două ori, dar când situația se prelungește și riscă să devină permanentă, ignorarea ei nu o va rezolva, ci din contra o va agrava, deoarece poate fi interpretat că copilul nu are curaj să înfrunte pe cei care îl agresează.

În plus, trebuie să înțelegem că capacitatea unui copil de a ignora jigniri permanente fără a fi afectat este limitată. Este suficient să cedeze o dată și asta îl va încuraja semnificativ pe agresor.

Părinții sunt îndemnați să-și încurajeze copiii să răspundă pozitiv și cu umor în asemenea situații, de exemplu: „Poți crede în continuare ce vrei” sau „Ești liber să crezi cât vrei” sau „Fiecare are dreptul la o părere” „Este părerea ta”, iar dacă este poreclit, să răspundă „ok, mulțumesc”.

Tratează-i exact așa cum ai vrea să fii și tu tratat. Vei răspândi bunătate – vei primi bunătate, vei fi respectuos – vor învăța și alții să respecte.

Unul dintre sfaturile pe care părinții ar fi bine să le respecte este să-și susțină copilul și să încerce să găsească soluții împreună, fără a se confrunta adulții direct cu copiii care agresează. 

De fapt, copiii care agresează psihologic colegii au nevoie de ajutor. Acest comportament demonstrează faptul că copilului îi lipsește empatia, dragostea, încrederea în sine, trece printr-o perioadă de schimbări majore în familie sau alte probleme.

Nu există copii răi, iar la baza actelor de agresivitate există motive psihologice. În astfel de situații, discuțiile sincere sunt necesare, nu strigăte sau pedepse, deoarece copilul nu va conștientiza gravitatea situației și consecințele ei.

Atât copiii, profesorii și părinții, cât și autoritățile din sistemul educațional sunt îndemnați să discute pe marginea acestui subiect și să contribuie la eradicarea fenomenului de bullying din învățământ, pentru ca fiecare să poată crește și dezvolta într-un mediu armonios și favorabil pentru personalitatea sa.

Articole similare

Close