Războiul, furtul miliardului, succesul O-Zone și 7 aprilie. Zece evenimente care au marcat istoria de 30 de ani a R. Moldova
30 de ani în urmă, la 27 august 1991, Republica Moldova și-a proclamat independența. Astăzi, după trei decenii de istorie contemporană independentă a statului nostru, putem privi în urmă pentru a scoate în evidență principalele zece evenimente care au marcat această perioadă, lăsând amprente pe evoluția cetățenilor, a societății și a statului Republica Moldova.
Conflictul militar de pe Nistru (1992)
Firavul stat Republica Moldova s-a confruntat, pe teritoriul său, cu o agresiune militară venită din stânga Nistrului și susținută de Rusia. Conflictul a luat viața a peste 200 de apărători ai Patriei și a rănit alți peste 1.000. În același an, la 21 iulie, R. Moldova și Federația Rusă au semnată o Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova. De atunci, conflictul a rămas înghețat, iar regimul separatist de la Tiraspol are controlul de facto asupra regiunii transnistrene, iar trupe rusești staționează în continuare pe teritoriul constituțional al R. Moldova, în pofida obligațiilor pe care Rusia și le-a asumat la summit-urile OSCE din 1999 și 2001.
Adoptarea Constituției (1994)
Republica Moldova și-a adoptat principalul act politico-juridic la 29 iulie 1994. Constituția R. Moldova, lege supremă a statului, determină principiile generale ale societății, drepturile și îndatoririle omului. Constituția consacră suveranitatea și independența, unitatea și indivizibilitatea Republicii Moldova.
Instituirea UTA Găgăuzia (1995)
În aprilie 1994, Comratul a decis unilateral „independența” regiunii găgăuze. În decembrie, Parlamentul de la Chișinău a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor, urmând ca în 1995 să fie stabilite hotarele autonomiei.
Preluarea majorității parlamentare constituționale de către Partidul Comuniștilor (2001)
În urma alegerilor parlamentare din februarie 2001, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, în frunte cu Vladimir Voronin, care avea să devină șef de stat în scurt timp, a câștigat o majoritate covârșitoare în Parlament, de 71 de mandate. Un asemenea număr de deputați a însemnat dreptul de a modifica inclusiv Constituția, pe care PCRM nu l-a folosit niciodată. Comuniștii au efectuat reforma administrati-teritorială, în urma căreia în R. Moldova au apărut raioanele. Guvernarea PCRM din perioada 2001-2009 a setat direcțiile de evoluție a Republicii Moldova în anii ce au urmat. La circa patru ani de la debarcarea comuniștilor de la guvernare, Republica Moldova a devenit stat asociat Uniunii Europene.
Succesul internațional al trupei O-Zone (2003)
La 1 august 2003, trupa O-Zone din Chișinău, compusă din Dan Bălan, Radu Sîrbu și Arsenie Toderaș, a lansat piesa „Dragostea din tei”. Cântecul a devenit rapid cel mai mare hit al anului în Republica Moldova și România, cucerind ulterior și topurile muzicale din zeci de țări ale lumii, în special în Europa. Piesa mai este cunoscută în lume ca „Numa Numa Song” sau „Mai Ya hee” și a dus faima Republicii Moldova peste mări și țări.
Ea a fost în topul clasamentelor muzicale în Germania și Franța mai mult de trei luni, a atins poziția a 3-a în Marea Britanie și poziția 72 în U.S. Pop 100. Piesa a ajuns pe locul 1 în topurile muzicale ale unor state ca Elveția, Belgia, Franța, Danemarca, Germania, Irlanda, Olanda și Norvegia. În 2004, aceasta a cucerit iremediabil urechile europenilor, ajungând pe locul 1 în Eurochart Hot 100, poziție pe care a stat 12 săptămâni între iunie-septembrie 2004. Melodia a fost populară ulterior și în Asia și Americi.
Protestele din 7 aprilie (2009)
Foto: Ziarul de Gardă, Jurnal TV, Publika TV, Reuters
Protestele din aprilie 2009 au marcat dorința cetățenilor Republicii Moldova, în special a tinerilor, de apropiere de Uniunea Europeană, după opt ani de guvernare comunistă. Revolta populară a început la 6 aprilie și a contestat rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie. Manifestațiile au contribuit la căderea guvernării Partidului Comuniștilor și venirea la putere a unor partide declarate de dreapta, pro-europene (PLDM, PDM, PL și AMN). Revolta a culminat cu distrugerea a două clădiri ale statului – Parlamentul și Președinția.
Fără vize în UE (2014)
Începând cu 28 aprilie 2014, odată cu liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană, cetățenii Republicii Moldova au obținut dreptul de a călători liber în statele UE, fără a avea nevoie de viză. Evenimentul a fost unul marcant în ceea ce privește libertatea de circulație a moldovenilor în Europa.
Acordul de Asociere cu UE (2014)
Acordul de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană, ratificat în 2014, este documentul care prevede cooperarea dintre RM și UE în diverse domenii. Implementarea acestuia are drept scop integrarea standardelor și realităților moldovenești la nivelul standardelor și legislației Uniunii Europene. Acordul de Asociere include și un Acord de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, care a contribuit la dezvoltarea relațiilor comerciale RM-UE, la creșterea economiei și diversificarea piețelor de export pentru mărfurile moldovenești.
Furtul miliardului (2014)
„Furtul miliardului” de dolari din sistemul bancar moldovenesc sau „jaful secolului” s-a produs în urma unor mișcări financiare din perioada anilor 2012-2014, când din trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank – au fost transferate circa 13,3 miliarde de lei moldovenești (767 de milioane de dolari), sumă echivalentă cu 12% din PIB-ul anual al Republicii Moldova.
Această devalizare a sistemului bancar autohton a produs o îndatorare semnificativă a bugetului public național, afectând direct veniturile generale ale populației, or anume cetățenii întorc în prezent, prin contribuția lor, suma care nu a fost recuperată nici la șapte ani de la furt. Principalii vinovați de această infracțiune nu au fost (încă) pedepsiți.
Emigrarea din Republica Moldova (1991-2021)
Ultimul, dar nu cel mai important „eveniment” din lista noastră este de fapt un fenomen: cel mai migrației. Potrivit statisticilor oficiale, Republica Moldova este statul european care pierde, anual, cei mai mulți cetățeni. Fenomenul a luat amploarea la începutul anilor 2000 și continuă în prezent. De la obţinerea independenței, populația s-a redus dramatic.
Dacă în 1991 pe acest teritoriu locuiau circa 4,4 milioane de oameni, astăzi populația Republicii Moldova este cifrată la aproximativ 2,6-2.8 milioane de persoane. Potrivit experților, R. Moldova se apropie de nivelul populaţiei pe care îl avea în anul 1955. În ultimii cinci ani, Republica Moldova a cunoscut cel mai mare exod al populației din istoria sa, iar în prezent unul dintre patru cetățeni se află peste hotarele țării. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, numărul cetățenilor care se află în țară s-a redus în 2020 cu aproape 48.000 de persoane.
În istoria de 30 de ani a Republicii Moldova au mai existat evenimente demne de remarcat. Aderarea la ONU și Consiliul Europei, adoptarea imnului de stat, reforma administrativ-teritorială din 2002, capturarea oligarhică a statului, precum și alte evenimente importante – toate au pus umărul la ceea ce este astăzi Republica Moldova.
