opinie | De ce e timpul ca zona Circului să aibă clădiri moderne în loc de colibe părăsite?

În Chișinău s-ar fi trăit mereu în două lumi paralele, toată sărăcimea fiind situată în vale, în ghetouri ale celor lipsiți de apărare, scrie Valentin Erhan, care face incursiuni istorie într-o analiză referitoare la complexul care ar urma să fie construit în apropierea Circului. Acesta face incursiuni istorice și relatează că ridicarea clădirilor multietajate de la Gara Feroviară până Uzina de Tractoare s-a decis după ce Brejnev a fost la Chișinău în 1974 și nu ar fi rămas încântat de priveliștea caselor vechi și ruinate.

„Să ne imaginăm ce-ar fi ajuns Chișinăul dacă nu veneau dezvoltatorii să ridice case confortabile, cu regim autonom de încălzire și asigurare cu apă caldă, cu locuri de parcare la subsol, cu spații comerciale la parter? Cât ar fi adăugat la urâțenia generalizată continuarea construirii de case model 143, cu camere înguste, cu conducta de gunoi prin inima casei, cu armate de șobolani care-ți intrau în apartamentul de la etajul 20? Îngrozitoare imagine!”, scrie autorul.

Acesta face referire la un plan urbanistic general de dezvoltare, care ar fi pus capăt haosului de pe străzi, stradele și trotuare. Referindu-se la regiunea Circului, el o descrie drept „o zonă cu niște colibe,cum erau majoritatea din preajmă, acoperite cu carton gudronat sau nici atât, fără apă curentă și canalizare, unde-și ducea veacul cea mai nedreptățită pătură socială a Chișinăului”.

„Prin anii 2000 se izbutise eliberarea parțială a zonei de imaginea prăpăstioasă a așa-numitelor case, iar pretorul de atunci al sectorului Rîșcani, Ion Palade, și-a făcut lângă Circ un scrânciob în care, dându-se huța, anunța triumfător că acolo va fi un stadion”, declară autorul.

Conform lui, în o astfel de zonă viața se desfășoară după alte legi, cu lipsă de idealuri în majoritatea cazurilor. Autorul consideră că sectorul unde se află biserica Sf. Împărați Constantin și Elena ar fi fost profanat și răsprofanat cu tot felul de colibe, cu o fostă bază a pompierilor în perioada sovietică, cu apariția Circului, cu garaje și depozite.

„Deci, când păcatul atingea cote maxime, cu cele enumerate în poarta bisericii, toate au fost doar „Ladno”, iar  când s-a găsit un dezvoltator cu reale intenții de a revigora zona și a respecta tradițiile creștinești, care își propune să ridice trei blocuri de locuit, cu locuri de parcare la subsol, cu spații comerciale la parter, cu o școliță, cu o grădiniță, cu obligația fermă de a repara biserica și de a aduce în ordine teritoriul bisericii și cimitirului, cu obligația de a strânge cu grijă posibilele oseminte la decopertarea suprafeței, apoi urmând îngroparea lor creștinească, cu sculptarea numelor celor înmormântați pe granitul unui monument special construit. Tocmai acum nu-i bine și gata. Poate că am înțelege într-o oarecare măsură supărarea preotului, că din câte se vorbește ar fi fost indus în eroare. Sau, mai bine zis, i-au tras țeapă dezvoltatorii ce-au ridicat blocuri de locuit dinspre Visterniceni, în imediată apropiere de biserică. Cică i-ar fi promis să repare, să ajute, să facă multe de toate pentru lăcașul de cult, dar din păcate, a dat uitucii peste respectivii dezvoltatori și-a rămas parohul cu buza umflată.

Acum, știind că se cere și părerea lui despre viitoarea lucrare, atacă nemilos, schițează în prezența enoriașilor cea mai sumbră situație, că se va strica iremediabil toată frumusețea, că orășenii nu vor vedea biserica de pe bulevard, deși blocurile de locuit vor fi la 78 de metri de biserică, că îi mare păcat să se construiască pe unele posibile morminte, deși cu greu cineva serios intenționat ar putea identifica un mormânt concret, fiindcă au avut grijă la timp rudele și au deshumat osemintele celor dragi, înmormântându-le la Doina.

Pe lângă faptul că se creionează o realitate închipuită în fața enoriașilor, îi cheamă la nesupunere, având un registru în biserică, unde sunt îndemnați să-și exprime dezaprobarea față de intenția dezvoltatorului de a face un lucru frumos și necesar. De aici și poziția plină de negativism a primarului general al municipiului Chișinău Ion Ceban. Poate era mai cu cap ca primarul să lase aerul doctoral și să răspundă cum o fac oamenii politici: Să cunoaștem opinia specialiștilor în domeniu, să vedem ce spune Ministerul de resort, uniunile de creație și când vom avea pe cântar poziția pro și contra, ne vom pronunța numaidecât”, punctează Erham.

Nu știe nimeni ce va fi în grota-canion de lângă Circul de Stat, cum nu se știe dacă are rost să reconstruiești Filarmonica de Stat în atâta strâmtoare pe strada Varlaam, se arată în materialul publicat pe coment.md. „Are rost s-o refaci fără comodități suplimentare, știind că cel pasionat de muzică vrea să sosească la spectacol cu propria mașină, împreună cu soția, cu copilul sau copii mici? Pentru asta trebuie prevăzută o grădiniță ad-hoc, ce are program la demisol doar cât ține spectacolul. Părinții au ieșit de la spectacol, și-au luat copilul hrănit, vesel, uscat și pleacă sănătoși acasă. (…) De ce să ținem cu ani zone amorțite precum Stadionul Republican, unitatea militară ce a găzduit o vreme trupele de carabinieri de pe strada Bulgară colț cu București, fosta Policlinică nr.1, fosta hală industrială? Pentru cine sunt păstrate aceste adevărate ruine? Apropo, Președintele Uniunii Arhitecților din Republica Moldova, Iurie Povar, s-a pronunțat cu subiect și predicat, drept cea mai competentă persoană în domeniu, în favoarea înălțării a câtorva blocuri lângă Circ – zona invocată de noi – pentru e echilibra spațiul din ambele părți ale bulevardului Grigore Vieru”, se încheie materialul.