Încălcări grave ale procedurilor de achiziții la două ministere. Deputat: „Amenzile au ajuns la cifra fabuloasă de… 260 de lei”
Două audituri ale Curții de Conturi (CC) privind achiziții sub autoritatea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC) și a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), prezentate în ședința de marți a Comisiei de Control al Finanțelor Publice (CFP) din Parlament, „au trezit reproșuri serioase în adresa entităților auditate” – susține președintele Comisiei, Igor Munteanu.
Într-o postare pe Facebook, deputatul s-a referit la mai multe încălcări în procedurile de achiziții și în privința mai multor parteneriate public-private (PPP) din domeniul sănătății:
1. Valoarea achizițiilor în bugetul consolidat al MECC – 874,4 mln de lei. În 2019 au fost atribuite 159 contracte (753 mln), față de 458 mln de lei în 2020 (61% față de 2019). Carențele centrale ale achizițiilor în educație și cultură țin de: bugete neexecutate, planificări defectuoase, ruperea contractelor mari pe contracte de achiziții cu valoare mică, cu scopul de a evita licitațiile și de a eluda posibilitatea contestării (în cazul celor mici, nu pot fi contestate).
2. Impunitatea celor care încalcă sistematic legile se explică și prin faptul că în 2018 amenzile pentru nerespectarea contractelor s-au cifrat la cifra fabuloasă de 260 de lei. Curtea de conturi atrage atenția că organismul decizional (Grupul de lucru al ministerului pt achiziții) este adeseori înlocuit cu preferințele conducerii ministerului, emise în nume propriu, lipsindu-le transparența și transparența decizională. În rezultat, achizițiile din educație generează stocuri inutile de mărfuri cumpărate neplanificat, lucrări achitate în avans, dar ne-executate. Cazuri – cu duiumul. Ministerul nu monitorizează adecvat contractele semnate cu antreprenorii, fiind generate pierderi semnificative, înlocuirea unor răspunderi din contract după încheierea contractului, creanțe nepermise de lege și plăți în avans.
3. Și raportul de audit asupra PPP din sănătate relevă multiple distorsionări, care se explică prin capacități reduse de evaluare a necesităților părților (public și privat), studii de fezabilitate incomplete, plăți neachitate la bugetul de stat (redevențe) și grave abateri de la prevederile contractuale ale părții private. Milioane de lei nu s-au achitat statului din partea celor 7 parteneri privați (PPP), care-și desfășoară activitățile (alți 7 au reziliat contractele PPP cu statul, iar alte 2 proiecte PPP au fost blocate chiar la etapa de negocieri). Din păcate, unele proiecte de parteneriat public – privat au murit în fașă, după îndelungate încercări de a le reanima (IMSP Centrul Mamei și Copilului), în schimb alte PPP, prin modificarea contractului de la 12 la 25 de ani, au reușit să obțină un profit de 247 mln lei (dializa) fără a întruni condițiile inițiale de acoperire teritorială, stipulate în Contractul original.
4. Am constatat că deși se impunea intervenția Ministerului, acesta nu a creat Comisii de mediere, nu a ajustat tarifele pentru servicii vitale de radiologie și diagnostic, oferind avantaje largi partenerului privat, în deterimentul funcțiilor sale. Auditul relevă inacțiune la evaluarea și monitorizarea PPP, care crează costuri suplimentare în ceea ce privește accesul populației la servicii priroitare de sănătate. Am convenit să examinăm aceste situații pentru a îmbunătăți calitatea legislației cu privire la achiziții și PPP în următoarele luni.
