fbpx

Corupția și indiferența ne lasă fără oxigen? Cum autoritățile (nu) luptă cu tăierile ilegale de păduri

Republica Moldova avea 381,8 mii de hectare de păduri în 2020. Chiar dacă anual au loc campanii naționale de plantare a arborilor, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), suprafața regenerată, comparativ cu tăierile silvice, a fost de 4-5 ori mai mică în perioada 2015-2019. La nivel mondial, deși are un sol fertil, țara noastră se află în coada clasamentului după suprafața împădurită (sub 12%), alături de state din Africa de Nord, precum Côte d’Ivoire, Namibia sau Chad.

Urmărește-ne pe Telegram și Instagram.

Conform datelor oficiale ale BNS, sub pretextul lucrărilor de conducere și igienă, s-a intervenit pe un teritoriu de circa 20.000 de hectare de pădure. În noiembrie 2021 Ministerul Mediului al Republicii Moldova se lăuda că în contextul Campaniei naționale de Înverzirea Plaiului s-au plantat arbori pe circa 100 de hectare de teren, iar pe alte 300 de hectare au avut loc lucrări de completare și regenerare a pădurilor. Pentru comparație, conform datelor publicate de BNS, timp de opt ani, din 2012 și până în 2019, au avut loc tăieri silvice pe circa 200.000 de hectare.

 

Activist: Nu există o strategie națională privind împăduririle

Problema defrișărilor se amplifică și din cauza că majoritatea plantărilor care se fac nu se păstrează, deoarece nu există o strategie națională privind împăduririle, consideră activistul de mediu Ion Ungureanu. Conform acestuia, la această etapă, progresele în domeniu constau în conștientizarea problemei de către conducerea țării.

„Dacă vorbim despre măsurile care sunt luate de autorități, observăm că pe lângă președintă a fost creat un grup de lucru. (…) Există progres pe partea de planificare și cumva președinta țării a și menționat pe la niște convenții internaționale, întâlniri internaționale, despre criza climatică în care ne aflăm și despre necesități de plantare.

Ce observăm acum sunt plantări regulate. În fiecare toamnă se plantează. Ministerul Mediului a luat asupra sa onorarea unor obligațiuni legate de convenții internaționale (…). Se muncește pe partea asta. Sigur că se poate și mai bine, se poate și mai mult. Dar ceva progrese există”, ne-a spus Ion Ungureanu.

Potrivit lui, din cauza secetelor frecvente din ultimii ani, apele subterane se adâncesc, iar calitatea tot mai proastă a aerului o datorăm tot despăduririi și defrișărilor.

Consultând pagina Agenției de Stat Moldsilva, aflăm că doar în rezervația „Codrii”, pe parcursul a nouă luni au fost executate tăieri de produse principale (adică intervenţie radicală asupra pădurii ajunse la vârsta exploatabilităţii) pe 62 de hectare, dar și tăieri de produse secundare (adică tăieri de îngrijire) pe o suprafață de 279 de hectare. 

La Călărași, doar în trimestrul patru al anului 2021 se intervine oficial pentru lucrări silvotehnice pe mai mult de 63 de hectare. În aceeași perioadă, la Nisporeni au loc diverse tipuri de tăieturi pe 137 de hectare, în rezervația Plaiul Fagului – pe 22 de hectare (cu împădurirea a 3,2 hectare), iar Întreprinderea pentru Silvicultură Bălți intervine pe mai mult de 40 de hectare.

Pe aceeași pagină identificăm că doar în a doua jumătatea anului 2021, potrivit raportului Raportul ÎS „Întreprinderea Silvo-Cinegetică Străşeni” privind volumul tăierilor silvice, s-a intervenit pentru tăieri de produse principale pe 184 de hectare, iar, în total, lucrări de îngrijire s-au efectuat pe o suprafață de peste 700 de hectare.

Captură: codrii.silvicultura.md

Informațiile întreprinderilor de silvicultură subordonate Moldsilva despre defrișări by ZUGO on Scribd

Lupii, paznici la stână?

Cifrele indicate oficial par să nu releve nici pe departe amploarea fenomenului despăduririi Republicii Moldova. Încă din 2019, mai mulți activiști, politicieni și jurnaliști au bătut alarma referitor la tăierile ilegale, însă autoritățile, de multe ori, dădeau din umeri precizând că este vorba despre lucrări planificate de igienă.

În iunie 2021, jurnaliștii de la Ziarul de Gardă au intrat în posesia mai multor dovezi potrivit cărora de vină pentru ilegalitățile din pădurile Moldovei sunt chiar responsabili cu funcții înalte din cadrul Moldsilva.

„Se efectuează o factură, se scrie masa lemnoasă pe o factură și cu acea factură se cară toată ziua lemne. Cât reușești. Dacă poliția sau organele competente verifică factura, au dreptul în spatele facturii să menționeze data, ora și locul unde a fost staționat, ca ulterior să nu mai poată cu aceeași factură să sustragă masă lemnoasă”, le-a povestit atunci jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă Vasile Frunză, un fost pădurar din Hîncești, relatând cu lux de amănunte cum s-ar fura lemnul. Mai mult, acesta a prezentat și înregistrări ale convorbirilor telefonice cu șefii săi, care ar dovedi implicarea lor în ilegalități.

În cadrul aceleiași investigații jurnalistice a fost dezvăluită și povestea pădurarului din Hîncești, Gheorghe Buhnă, care a depus mărturii la organele de drept, însă degeaba. Potrivit lui, persoanele implicate așa și nu au fost pedepsite, iar el a fost demis pentru câțiva arbori tăiați ilegal. Deși – spune pădurarul – șeful Moldsilva, Dumitru Cojocaru, îi promitea să îl restabilească în funcție după dezvăluiri, mai târziu acesta i-ar fi cerut să îi adreseze scuze publice. Ulterior, Ziarul de Gardă a publicat și înregistrări din care se înțelege că directorul ar fi știut despre mai multe episoade de defrișări ilegale și îndemna subalternii să conteste anumite documente întocmite în instanță și chiar să împădurească rapid porțiuni de teren, acesta însă afirma că declarațiile sale au fost rupte din context.

Victor Moșneag, jurnalistul care a cercetat cazul, ne-a relatat că nu a fost invitat de organele care ar trebui să investigheze ilegalitățile respective să ofere informații la subiect, însă afirmă că după publicarea materialului, deputatul Radu Marian a depus o sesizare la Procuratură.

Am apelat la responsabilii pentru comunicare din cadrul instituției pentru a afla cum se investighează acest demers sau dacă există vreo cauză pe rol, însă până la publicarea articolului nu am primit informații suplimentare.

Trei ani alarmele sună parcă-n pustiu

Printre cei care au bătut alarma despre defrișările ilegale se numără și fostul primar interimar al capitalei, Ruslan Codreanu. Acum doi ani acesta a filmat presupusele acțiuni ilegale și că lansat petiții în care să solicite anumite acțiuni autorităților, însă totul s-a rezumat la niște promisiuni oferite de ministrul de atunci a Mediului.

„În 2019 am filmat prima dată tăierile de păduri. În 2020 am făcut un film din rezervația naturală Codrii Orheiului. Rezervație doar pe hârtie, deși este lege din 2013, ea nu se implementează. Urmare a acestui video din Codrii Orheiului, am depus demers la Procuratura Generală. Apoi am depus o scrisoare către Guvern cu soluții privind parcul natural Codrii Orheiului. Și am înaintat un demers Parlamentului să instituie moratoriu pe tăieri.

Am făcut o petiție online privind stoparea tinerilor, echiparea mașinilor MoldSilva cu GPS ca să putem vedea online de unde duc lemnul, și baza de date online cu autorizațiile de defrișare. Apoi ne-am întâlnit cu ministrul care ne-a promis că se va face. Dar nimic nu s-a întâmplat decât să se continue tăierile”, ne-a relatat politicianul.

„Am scris către ambasade să batem alarma. Am scris și către Consiliul Suprem de Securitate. Nimic. Am arătat în alte video cât se taie și care sunt banii din tăieri. Am vorbit despre constatările curții de conturi despre arenda pădurilor și construcțiile în păduri. Tot nimic. Am arătat cum sunt construite garduri și porți în păduri, teren național, și am vorbit cine stă în spatele acestor hoții. Tot nimic”, ne-a mai spus Codreanu.

După mai multe încercări de a obține un răspuns de la autoritățile direct responsabile de gestionarea pădurilor, am reușit să discutăm cu Ghenadie Grubîi, specialist principal în cadrul Agenției MoldSilva. Activând în Direcţia fond forestier, arii protejate şi regenerarea pădurii, acesta ne-a spus că, în realitate, situația „nu este chiar așa cum se vorbește”. Grubîi ne-a comunicat și câteva cifre.

„Volumul de tăieri ilicite constatate anual, conform proceselor verbale, variază între 2000 și 3500 metri cubi. Ca să nu vă sperie această cifră – noi avem un fond lemnos de 49 de milioane de metri cubi. La hectar, ar ieși un arbore subțire cu diametrul la bază de 8 cm”, a declarat Ghenadie Grubîi.

Acesta a menționat că, în majoritatea cazurilor depistate de autorități, persoanele identificate provin din pături vulnerabile, iar volumul de masă lemnoasă cu care au fost prinși este nesemnificativ. Ulterior, chiar dacă se ajunge în instanța de judecată, persoanele respective sunt, cel mai frecvent, achitate.

Întrebat cum, totuși, se explică mai multe cazuri de tăieri ilicite care au apărut în spațiul public, specialistul a dat de înțeles că, pe alocuri, rolul MoldSilva este limitat.

„Nimeni nu se razbirește (nu înțelege n.red) că, de fapt, se taie ca în curechi în pădurile primăriilor, care nu sunt în subordinea Agenției MoldSilva”, a mai spus Ghenadie Grubîi.

Pădurea copilăriei a dispărut

În timp ce autoritățile anunță periodic despre plantări de arbori și campanii ample de înverzire, porțiuni semnificative de pădure dispar, pur și simplu. Bunăoară, la începutul lunii decembrie 2021, o internaută scria pe Facebook că i-a dispărut pădurea din satul copilăriei, localitatea Novaci din raionul Călărași.

Foto: Lucia Lu via Facebook

„Tot procesul acesta a început de câțiva ani și încet, sub ochii mei, a dispărut un deal întreg plin cu copaci! De ce m-am revoltat? Pentru că ajung eu acasă și îmi apare pe Facebook publicitatea la campania de înverzire a Ministerul Mediului al Republicii Moldova, sub patronajul Președinției și am avut așa o disonanță dureroasă… Adică noi azi să plantăm și mâine să vină Moldsilva sau nu știu cine să taie fapta noastră glorioasă? Eu am lucrat un an de zile într-un ONG pentru protecția mediului, știu că procesul e anevoios, știu că există multe piedici și presiune, știu că pădurile mai pot fi și bolnave etc. dar! DAR! Cât nu protejăm fondul forestier existent și plantăm eroic copaci, e ca și cum ne-am duce la fântână cu o căldare spartă!”, scrie tânăra pe rețelele de socializare.

CNA a identificat numeroși factori de risc

În septembrie 2020 Centrul Național Anticorupție (CNA) evalua integritatea Moldsilva. Analiza responsabililor identifica mai mulți factori de risc care se referă la probabilitatea comiterii ilegalităților în cadrul instituției, inclusiv în procesul eliberării lemnului pe picior în păduri, în controlul şi reviziile fondului forestier, atestările locurilor de recoltare, cadru normativ lacunar şi învechit, lipsa unei politici forestiere adaptate noilor cerințe, dar și factori de risc individuali, care potrivit documentului, atestă lipsă de integritate profesională.

„Lipsa de integritate profesională a fost confirmată în cadrul testelor de integritate, potrivit rezultatelor cărora numai 38% din agenții publici testați au dat dovadă de integritate în desfășurarea atribuțiilor de funcție, iar valoarea mitei şi fermitatea acțiunilor subiecților testării au fost determinate de valoarea tranzacției puse pe rol”, se arată în raportul CNA.

Exemple în promovarea unui comportament integru al angajaților ar trebui să fie conducătorii instituției.

„Cazurile relatate sunt o dovadă în plus a rolului „tonului de vârf” în promovarea unei culturi organizaționale a integrității. Prin neglijarea propriilor politici, factorii de decizie din cadrul entităţilor publice de drept privat evaluate, contribuie la crearea unei culturi organizaționale lipsite de etică şi integritate. 6 Cu titlu de generalizare este de menționat că, neajunsurile de reglementare şi managementul defectuos al pazei fondului forestier, alimentate de interesele personale şi de grup ale agenților publici, încurajează şi sporesc probabilitatea materializării riscurilor de fraudă şi corupție în ramura silvică, cu crearea premiselor corupției sistemice”, se mai specifică în raport.

Raport_MOLDSILVA by ZUGO on Scribd

Activiștii bat alarma. Ce e de făcut?

Activiștii de mediu punctează că defrișările amplifică efectul schimbărilor climatice și contribuie la „deşertificarea planetei”. În acest sens, Igor Hîncu a făcut anterior apel la lideri mondiali, pentru a crește gradul de sensibilizare asupra fenomenului.

„Avem mare nevoie de împădurire, pentru că Republica Moldova este statul din Europa cu cea mai mica rată de împădurire – doar 12%. În același timp, avem suficiente terenuri virane, libere și în stare de degradare, care au devenit pășuni și care pot fi valorificate. Există o hotărâre de Guvern prin care s-a făcut joncțiunea dintre APL și Moldsilva, dar este nevoie de unificarea acestui sistem ca să avem o singură întreprindere silvică la nivel național și pentru a grăbi împădurire. Liderii mondiali și-au asumat la nivel global să crească suprafețele împădurite, inclusiv la Summitul COP26 (n. red. Conferinţa ONU privind schimbările climatice din 2021), dar din păcate țările bogate nu se prea țin de cuvânt și nu ajută țările sărace, iar de obicei plasează vina una pe alte, pentru că astfel de angajamente au mai fost luate, dar cu progrese mici înregistrate.

În 2017 a fost interzis exportul de lemn brut, ceea ce a dus într-un fel la scăderea presiunii de defrișare a pădurilor fundamentale. Acum, când în contextul scumpirii gazelor și a energiei electrice, există riscul să avem defrișări masive, pentru că trebuie să recunoaștem că oamenii noștri se încălzesc cu ajutorul lemnelor. Pentru a prevenit defrișările masive trebuie să consolidăm și să creștem capacitatea statului de a controla și preveni tăierile ilegale. Avem suficientă materie primă la dispoziție, iar dacă am colecta, procesa, valorifica resursa disponibilă și am transforma-o în peleți sau bricheți, am putea asigura toata Moldova cu combustibilul necesar, fără să atingem pădurile.

Din păcate, în Republica Moldova prea puțin se investește în acest sector și nu există o strategie ce ar schimba sau introduce mai multă energie alternativă, verde, care ar putea scădea într-un fel necesitatea de a importa gaze din est”, punctează Igor Hîncu.

Conform activistului Ion Ungureanu, în primii cinci ani de la plantare trebuie de avut grijă de puieți.

„O bună parte din ce se plantează se usucă, deoarece verile sunt secetoase. Foarte multe primării nu protejează plantațiile sau acele animale rugumătoare, sau acele capre, oi, vrem sau nu vrem, sună hazliu, dar ele sunt una dintre marile pricini de ce nu se păstrează sau nu avem așa de mulți puieți care se mențin. Desigur, și oamenii trebuie responsabilizați, deoarece mulți puieți sunt rupți și de oameni. Oaia ciobanului poate să rugume tot ce are în față, dar vinovat este ciobanul, care nu s-a asigurat, dar și Primăria, care să asigure și să monitorizeze evoluția creșterii. Asta trebuie pusă prioritate națională de protecție a mediului și plantările să fie instrument prioritar în stat (…)”.

„Prin crearea unei priorități naționale precum plantările, sensibilizăm, creăm campanii mari, prin care oamenii la rândul lor se pregătesc pentru plantări, cu școlile, pregătesc puieți, fiecare sat, oraș, să aibă pepiniere. Să se întâmple natural. Poate fi implementat ca plantarea de toamnă, de primăvară să fie făcută de toate școlile. Să fie crescută și conștientizarea, și totodată înțelegerea cum cresc acești copaci, acești puieți”, a mai spus acesta.

Problema defrișărilor ilegale însă, conform lui Ion Ungureanu, ar putea fi soluționată prin controalele mai ample realizate de instituțiile responsabile de protecția mediului, dar și de Poliție.

Totodată, spune acesta, trebuie să înțelegem și faptul că majoritatea moldovenilor din localitățile rurale încă se încălzesc cu lemne, iar dacă se taie păduri, trebuie plantate păduri: „Până când nu o să avem plantarea prioritate națională, nu o să putem să contracarăm că se taie mai mult decât se plantează”, a adăugat activistul, menționând că protejarea puieților sădiți și udarea lor în condții de secetă sunt primordiale, iar de cele mai multe ori pentru faptul că ei nu ajung să crească de vină se face omul.

Deși pădurile reprezintă una dintre cele mai mari bogății ale Republicii Moldova, se pare că expresia „se fură ca în codru” capătă un sens propriu, iar conform statisticilor, campaniile de împădurire desfășurate anual par să contribuie la regenerarea nici măcar a jumătate dintre defrișările care au loc, tăierile, igienizările și răriturile înregistrate în documente oficiale. Conform BNS, în 2020 Moldova avea gradul de împădurire de 11,4%. Nu ar fi timpul să ne întrebăm: ce țară lăsăm generațiilor următoare, dacă pădurile sunt tăiate cu asemenea viteză?

Autor: Dumitru Jomir
Au contribuit: Victoria Laur, Mihai Avasiloaie
Fact-checking: Inna Cîvîrjic

Articole asemănătoare

Back to top button