video | Sandu, după demisia lui Munteanu: „Am așteptat mai multă implicare. Singura pretenție a ținut de relația cu ministrul Educației”
Președinta Maia Sandu a ieșit cu explicații după demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu, respingând speculațiile privind presiuni din interiorul puterii și susținând că fostul premier „a avut mână liberă” să conducă Guvernul. Șefa statului a mulțumit cabinetului pentru munca depusă, în special pe dosarul integrării europene, dar a admis și nemulțumiri legate de modul în care au fost gestionate și comunicate reformele sensibile, în special reforma fiscală și legea salarizării.
„Am luat act de cererea de demisie a domnului prim-ministru. Îi mulțumesc domnului Alexandru Munteanu pentru faptul că și-a asumat răspunderea pentru guvern într-o perioadă complexă”, a declarat Maia Sandu, subliniind că Executivul a avut o contribuție importantă în avansarea agendei europene a Republicii Moldova.
Sandu: „Speculațiile sunt false. A avut mână liberă și a ales să plece”
Președinta a negat zvonurile potrivit cărora Alexandru Munteanu ar fi vrut să lupte împotriva unor abuzuri, dar nu ar fi fost lăsat. Maia Sandu a respins categoric această versiune și a spus că premierul a avut libertate deplină în exercitarea mandatului.
„Speculațiile potrivit cărora a vrut să lupte împotriva abuzurilor și nu a fost lăsat sunt false. Domnul prim-ministru a avut mână liberă să conducă guvernul așa cum a considerat corect. El a ales să plece”, a declarat șefa statului.
Totodată, Sandu a ținut să sublinieze că îl consideră pe Munteanu „un om de treabă”, despre care crede că a avut intenții bune, însă a admis că așteptările sale de la șeful Guvernului au fost mai mari.
„Am așteptat mai multă implicare”
Deși i-a mulțumit pentru activitate, Maia Sandu a spus deschis că s-ar fi așteptat la mai multă implicare din partea lui Alexandru Munteanu în momentele dificile și la o comunicare mai bună cu societatea.
„Am așteptat mai multă implicare în decizii complicate, mai multă prezență pentru a asculta oamenii, pentru a explica ce fel de reforme trebuie să facem și de ce trebuie să le facem”, a declarat președinta.
Potrivit acesteia, în ultimele zile au existat mai multe discuții despre reformele care au provocat nemulțumiri și dezbateri în societate, în special reforma fiscală și reforma salarizării. Sandu a spus că aceste schimbări puteau fi pregătite și explicate mai bine.
„Aceste reforme puteau fi elaborate, consultate și explicate mai bine, așa încât să putem să obținem sprijinul cetățenilor și încrederea cetățenilor că lucrurile pe care le facem sunt în beneficiul țării”, a afirmat ea.
Singura obiecție a lui Munteanu: relația cu Dan Perciun
Maia Sandu a fost întrebată dacă Alexandru Munteanu și-a condiționat plecarea de anumite reforme, restructurări sau măsuri anticorupție. Răspunsul președintei a precizat că nu a existat nicio astfel de condiție.
„Nu a fost nicio condiție prezentată de către domnul prim-ministru cu referire la restructurări, cu referire la lupta împotriva corupției sau alte lucruri”, a spus Maia Sandu.
Șefa statului a dezvăluit însă că fostul premier a avut o singură obiecție exprimată în discuțiile cu ea, iar aceasta a ținut de relația sa interpersonală cu un membru al Guvernului. Ulterior, Sandu a confirmat că este vorba despre ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.
„A fost o singură obiecție exprimată în discuțiile cu mine, care ține de relația lui interpersonală cu unul dintre membrii guvernului”, a spus Maia Sandu. Întrebată despre cine este vorba, președinta a răspuns: „A fost o discuție despre relația interpersonală cu ministrul Educației și Cercetării”.
Maia Sandu a evitat să ofere detalii despre natura conflictului sau despre reproșurile pe care Alexandru Munteanu le-ar fi avut față de Dan Perciun.
Maia Sandu respinge acuzațiile opoziției: „Deciziile au fost discutate colegial”
Întrebată dacă, în realitate, ea este factorul decizional pentru tot ce se întâmplă în Republica Moldova, așa cum susține opoziția, Maia Sandu a respins această acuzație și a spus că puterea este exercitată prin colaborarea dintre Președinție, Guvern și majoritatea parlamentară.
„Există o majoritate parlamentară, există un guvern care este sprijinit de această majoritate parlamentară, există o colaborare bună între președinție, guvern și parlament, și asta este ceea ce asigură puterea în Republica Moldova”, a declarat șefa statului.
Președinta a insistat că deciziile importante au fost discutate în mod colegial și că, atunci când au existat argumente mai bune, acestea au fost luate în calcul.
„Întotdeauna am discutat colegial deciziile, uneori le-am modificat când au venit argumente mai bune, întotdeauna am ținut cont de cele mai bune soluții care au fost propuse”, a afirmat Sandu.
Reforma fiscală și legea salarizării, două dosare pe care Sandu vrea să le vadă finalizate
Șefa statului a spus că aceste dosare trebuie asumate public mai serios și explicate mai clar societății.
„Pe aceste reforme-cheie e nevoie de o asumare publică mai serioasă, de mesaje mai clare către societate, ca să înțelegem cu toții ce reprezintă politica fiscală, care sunt obiectivele acestei politici fiscale”, a declarat președinta.
Ea a ținut să precizeze și că legea salarizării nu se referă doar la conducerea țării, ci la întregul corp al funcționarilor publici, mulți dintre ei așteptând majorările promise.
„Îmi doresc să vedem o finalitate și pe legea salarizării, pentru că există o legătură între politica fiscală și legea salarizării. Sunt oameni care așteaptă aceste creșteri salariale și sigur că unii o să vrea să speculeze acum că este vorba doar de salariile conducătorilor țării. Nu este adevărat. Legea salarizării se referă la toți funcționarii publici”, a spus Maia Sandu.
„Noi trebuie totuși să facem și bine, dar și mai repede, aceste două reforme, pentru că asta am promis cetățenilor”, a punctat președinta.
Consultări pentru un nou premier
În ceea ce privește viitorul Guvern, Maia Sandu a anunțat că săptămâna viitoare va începe consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru, conform articolului 98 din Constituție.
„Săptămâna viitoare voi consulta fracțiunile parlamentare cu privire la desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru”, a spus președinta.
Întrebată dacă schimbarea îl va viza doar pe premier sau și pe unii miniștri, Maia Sandu a refuzat să se pronunțe și a spus că această decizie îi va aparține viitorului candidat la funcția de șef al Guvernului.
„Acest lucru îl decide candidatul la funcția de prim-ministru. Eu nu sunt candidatul și nu am cum să vă răspund la această întrebare”, a declarat Sandu.
„Integrarea europeană nu poate fi pusă pe pauză”
Maia Sandu a insistat că, în pofida crizei politice, agenda europeană nu trebuie încetinită. Președinta a lăudat activitatea Guvernului pe subiectul integrării europene și a cerut miniștrilor și funcționarilor implicați să continue munca fără pauză.
„Guvernul a lucrat foarte bine pe subiectul integrării europene și este important să continuăm cu același ritm”, a declarat ea.
Șefa statului a amintit că autoritățile au obiective concrete de îndeplinit până la 1 septembrie și a avertizat că schimbarea de Guvern nu trebuie să afecteze parcursul european al Republicii Moldova.
„Această schimbare de guvern nu trebuie să influențeze obiectivul nostru. Îi rog pe miniștrii care sunt în continuare la locul de muncă și pe toți ceilalți colegi din guvern și din agenții care lucrează pe agenda de integrare europeană să nu facem nicio pauză”, a conchis Maia Sandu.
Alexandru Munteanu a fost desemnat candidat la funcția de prim-ministru de către președinta Maia Sandu la sfârșitul lunii octombrie 2025, iar Guvernul condus de el a fost învestit de Parlament pe 1 noiembrie 2025, cu votul majorității PAS. El a preluat funcția după plecarea Cabinetului condus de Dorin Recean.
În ultimele zile, Guvernul Munteanu s-a aflat în centrul unor controverse legate de administrarea întreprinderilor de stat, în special pe fundalul scandalului de la MoldATSA. Premierul anunțase chiar suspendarea concursului pentru șefia Moldtelecom și reorganizarea Agenției Proprietății Publice.
Totodată, Parlamentul a decis crearea unei comisii de anchetă care să verifice activitatea a 76 de întreprinderi de stat, inclusiv numirile, salariile și eventualele abuzuri din administrarea fondurilor publice.
