video | Mesaje alarmiste distribuite în spațiul online: Mituri și speculații despre imigranții din R. Moldova
Discursurile alarmiste despre imigranți câștigă tot mai mult teren, mai ales în online, unde frica este ușor de amplificat și greu de verificat. Dar cât este realitate și cât este manipulare? Dincolo de aceste narațiuni, datele oficiale arată o imagine mult mai calmă, în care numărul străinilor rămâne redus, iar rolul lor în economie devine tot mai important, scrie TV8.
„Ne invadează țara”, „ne distrug cultura”, „ne iau locurile de muncă” — sunt doar câteva din mesajele alarmiste distribuite de unii internauți în spațiul online.
„Noutate foarte, foarte rea. Indienii vor veni în Republica Moldova într-o cantitate foarte, foarte mare”
„Ce fac ei e foarte și foarte rău. O să ne distrugă societatea și cultura pe termen lung. Satele vor fi pline de indieni și pakistanezi”, declara Adrian Dulgher.
Unii politicieni exploatează subiectul crizei demografice pentru a alimenta temerile legate de imigranți, sugerând că urmează scenarii dezastruoase. Pentru a da mai multă forță acestor mesaje, recurg adesea la informații false sau prezentate intenționat în mod distorsionat.
„Doar în anul 2026, pe zi pleacă din RM 46 de cetățeni. Pe când migrația, în țară, doar în 2026 avem 80.000 de străini”, susține lidera PP Moldova Mare, Victoria Furtună.
Dincolo de discursul de ură și de narațiunile plagiate din exterior, datele oficiale arată o realitate mult mai temperată: așa zisul pericol nu este altceva decât un bau-bau imaginar. Numărul străinilor care aleg să trăiască în Republica Moldova a fluctuat de-a lungul anilor, dar nu a atins niciodată niveluri îngrijorătoare.
„Procentul lor a fost în creștere la începutul anilor 2000, când veneau mai mulți. S-a ajuns chiar la 5.000 pe an. Pe urmă, când a fost COVID, numărul lor a scăzut chiar la 600. O scădere drastică. Din 2021 încoace, noi iarăși atestăm o creștere a numărului imigranților care aleg să vină la noi în țară și să locuiască”, a explicat pentru ”Alo, TV8”, sociologul și directorul executiv, ATES Research Group, Veronica Ateș.
Potrivit Registrului de stat al populației, la sfârșitul anului 2021 în Republica Moldova erau stabiliți 36.883 de cetățeni străini. În ultimii ani, numărul acestora a crescut ușor, ajungând la 47.566 la 1 aprilie curent, inclusiv apatrizii. Cei mai mulți provin din România, Federația Rusă, Ucraina, Marea Britanie și Italia.
Surprinzător, principalul motiv pentru care străinii aleg țara noastră este munca. Conform BNS, din cei 6.566 de imigranți înregistrați în 2024, peste 3.000 au venit pentru a lucra.
„Deci forța de muncă nu se ajunge în Republica Moldova. Și nu doar de forța calificată, dar chiar și de necalificată. Și acel neajuns, companiile nu vor sta să privească sau să-și piardă businessul din cauza că cetățenii se opun ca să vină alte persoane să lucreze. Există un declin. La un milion 300 de mii, populația activă, aptă de muncă, noi acum avem 43% din populație, în jur de 800 mii de oameni”, spune Veronica Ateș.
Forța de muncă din exterior reprezintă o soluție care ajută la diminuarea efectelor crizei demografice, iar cei veniți contribuie direct la creșterea economică a țării, atât prin taxe, cât și prin cumpărăturile zilnice.
Un alt fals de tip sperietoare susține că străinii ar dăuna culturii locale prin asimilarea băștinașilor. Însă datele oficiale indică contrariul, imigranții reprezintă doar 2% din locuitorii țării, iar anual sunt înregistrate circa 1.000 de căsătorii între cetățeni moldoveni și străini. Prin urmare, nimeni nu ne fură cele mai frumoase comoari- femeile.
„Noi cam dificil acceptăm alți oameni la noi în casă. Vrem sau nu vrem. Nici nu în casă, dar în localitate.Și ei sunt discriminați pe criteriu ăsta că nu cunosc limba foarte bine. La noi limba este un punct culminant care ne împarte. Este acest fenomen, dar el este preponderent la persoanele 45+. Tinerii sunt mult mai deschiși și acceptă orice nou și este interesant”, a punctat sociologul.
În loc să promovăm falsuri și discursul de ură, ar fi mai firesc să alegem empatia și toleranța. O țară care are peste un milion de cetățeni împrăștiați în lume, înțelege mai bine ca oricine, ce înseamnă să fii departe de casă și să te integrezi într-o altă societate.
