video | Doi tineri din R. Moldova au creat prima dronă hibridă aer-apă din Europa
Doi tineri ingineri originari din R. Moldova, Cosmin Ciorbă (20 de ani) și Andrei Copaci (22 de ani), au dezvoltat un prototip unic de dronă capabilă să zboare, să se scufunde în apă și să revină în aer în cadrul aceleiași misiuni. Proiectul lor, Nereus Dynamics, ar putea deveni prima companie europeană care lansează pe piață o dronă hibridă funcțională – o inovație care combină două medii pentru siguranța oamenilor și noi oportunități tehnologice, scrie Nokta.
Cei doi s-au cunoscut încă din școală, ca membri ai unui club de robotică din Chișinău. În weekenduri, asamblau drone FPV și participau la curse pe aerodromul din capitală. Printre proiectele lor timpurii se numără o stație autonomă capabilă să schimbe bateria unei drone în doar 12 secunde — o idee care a devenit ulterior baza pentru startup-ul lor.
După ce au studiat în Danemarca și Țările de Jos, Cosmin și Andrei au decis să continue proiectul comun și s-au mutat la Aalborg, într-o zonă considerată „sandbox pentru drone”, unde au avut acces la testări maritime și la infrastructură tehnologică avansată. Cu sprijinul unor investitori-îngeri danezi, au fondat Nereus Dynamics, companie care dezvoltă în prezent prima dronă hibridă europeană aer-apă.
Deși la nivel global au mai existat prototipuri experimentale — precum Naviator dezvoltat la Rutgers University (SUA) sau proiecte similare din China, niciunul nu a ajuns încă pe piață comercială. Nereus Dynamics își propune să fie prima companie din Europa care reușește acest pas.
„Construim în Europa – pentru Europa. Aproape toate componentele sunt achiziționate local. Vrem să creăm un standard european pentru dronele hibride și o tehnologie care să reziste decenii întregi”, explică Cosmin Ciorbă.
Cum poate salva vieți o dronă hibridă
Dronele clasice se opresc acolo unde începe apa. Modelul creat de echipa Nereus poate însă continua misiunea sub apă: inspectează, colectează date, realizează imagini și revine la suprafață — totul fără intervenție umană.
O astfel de tehnologie ar putea înlocui echipele de scafandri în misiuni riscante, precum inspecția pilonilor de pod, a navelor, turbinelor offshore sau a infrastructurii portuare. În Europa, o zi de lucru pentru o echipă de scafandri costă în medie 2.500 de euro, iar echipamentele ROV (drone subacvatice controlate de la suprafață) pot ajunge la aceleași sume, incluzând închirierea navei și întârzierile cauzate de vreme.
„Vrem ca aceeași dronă să poată inspecta un obiect deasupra și sub apă, să colecteze imagini, date sonar și hărți 3D – fără niciun risc pentru oameni”, adaugă Andrei Copaci.
Inovație cu rădăcini moldovenești
Primul lor prototip a folosit elice cu pas variabil – un mecanism care ajustează unghiul palelor în funcție de mediu (aer sau apă). Testele de laborator au avut succes, dar mediul real a scos la iveală provocări legate de presiune, coroziune și vibrații. Echipa lucrează acum la un nou sistem de propulsie, pregătit pentru patentare, și la algoritmi care controlează tranziția prin suprafața apei.
Startup-ul a beneficiat de un grant Patentvoucher din partea guvernului danez, care acoperă până la 75% din costurile de brevetare (până la 75.000 DKK, echivalentul a circa 10.000 de euro pe an).
Nereus Dynamics nu este singurul exemplu de succes al tinerilor ingineri moldoveni din diaspora. Companii precum Solvi (monitorizare agricolă cu drone și algoritmi AI) și XiniX AI (roboți moi pentru inspecții industriale) demonstrează că inovația „made in Moldova” câștigă tot mai mult teren în Europa.
„Țara ne-a învățat perseverența și precizia. Creștem în Danemarca, ne dezvoltăm în Danemarca – dar experiența o vom aduce acasă”, spune Cosmin Ciorbă.
Andrei Copaci completează: „Unii nici nu știu unde e Moldova pe hartă. Dar când află ce facem, discuția devine serioasă”.
