ZUGO

Președintele fondator al Asociației „Basarabia” a Românilor din Regiunea Odesa, Anatol Popescu, scrie pe contul său de Facebook că în prezent în Ucraina „există 28 de localități în care ponderea populației românești depășește 10%, atestând și o locuire în mod continuu (mai mult de 100 de ani) la momentul colectării sau primirii acestor informații”.

Pe 22 decembrie, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a publicat lista localităților în care locuiesc în mod tradițional persoane aparținând minorităților naționale sau în care aceste persoane constituie o parte semnificativă a populației.

Măsura a venit în contextul în care, la începutul lunii decembrie, Parlamentul Ucrainei a înlocuit în legislație limba „modovenească” cu cea română. Limba română a fost inclusă pe lista celor protejate în Ucraina, iar așa-zisa limbă „moldovenească” – un vechi instrument de influență sovietică – și-a pierdut acest statut.

Anatol Popescu explică faptul că „de aici rezultă că în total, ar fi vorba de 379 de localități în toate cele 15 regiuni și Republica Autonomă Crimeea, din Ucraina”, în care trăiesc vorbitori de limba română.

În regiuni limitrofe frontierei cu România și Republica Moldova – Transcarpatia, Cernăuți și Odesa – ponderea localităților cu populație majoritară sau semnificativă românească este de aproape 79 la sută, respectiv 299 de localități din 379, mai scrie Popescu.

El precizează că în decizia adoptată de Guvernul Ucrainei nu sunt prevăzute localitățile cu populație rusă.

După etnici români, cei mai numeroși minoritari din Ucraina sunt polonezii, bulgarii și maghiarii, potrivit sursei citate.

Ministerul Afacerilor Externe al României (MAE) are în evidențe o comunitate românească în Ucraina „divizată artificial în români (151.000 persoane) şi „moldoveni” (258.600 persoane)”.

MAE susține că în regiunea Cernăuţi trăiesc 181.780 de românofoni, în regiunea Transcarpatia – 32.152, iar în regiunea Odesa, la ultimul recensământ al populaţiei, s-au declarat români 724 de persoane, iar 123.751 – moldoveni.

Directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, Marin Gherman, a spus pentru Europa Liberă că ierarhizarea minorităților după localitățile în care trăiesc face parte din obligația Ucrainei de a avansa în respectarea drepturilor acestora, în contextul încercării de a adera la Uniunea Europeană.

„Una dintre marile probleme ale Ucrainei este că nu avea o evidență (a minorităților – n.r.). Era un recensământ din 2001, altul nu există, dar recensământul era general și acum, dacă au schimbat legislația, ea este mult mai axată pe localități. Trebuia să se definească foarte clar, după reforma descentralizării din Ucraina din 2019, care comunități au minorități și care nu au”, explică Marin Gherman.

Reforma descentralizării și a comasării din Ucraina, din 2019, a dus la unirea mai multor localități în comune.

Directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți crede că acest nou pas realizat de Ucraina poate îmbunătăți dialogul româno-ucrainean.

În octombrie 2023, cu ocazia vizitei în România a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, și omologul român de la acel moment, Klaus Iohannis, au semnat ridicarea relației dintre cele două țări la nivel de Parteneriat Strategic.

Pe 8 noiembrie 2025, preşedintele Nicuşor Dan a anunțat că vorbit la telefon cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și că au convenit „la nivel bilateral, să continuăm să lucrăm pentru stabilirea unui parteneriat strategic”.

Zelenski a precizat pe rețele sociale că l-a invitat pe preşedintele Nicuşor Dan în Ucraina.