Transparență sub semnul întrebării: raportul #Justice4Moldova despre magistratul Mihail Diaconu
Un raport de investigație, realizat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), analizează activitatea judecătorului Mihail Diaconu, de la achiziții de bunuri costisitoare și cauze pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), până la un dosar penal deschis pentru trafic de influență. Documentul, întocmit de o echipă mixtă de experți juridici și jurnaliști de investigație, oferă o imagine detaliată asupra modului în care unii magistrați gestionează transparența și integritatea funcției publice.
Cea mai gravă constatare din raport se referă la un dosar penal deschis pe numele lui Mihail Diaconu, în 2023, pentru trafic de influență. Potrivit informațiilor obținute de autori, Procuratura Anticorupție a confirmat că urmărirea penală este în desfășurare, iar investigațiile sunt „în faza activă”. Deocamdată, nu există o soluție pe fond, iar Diaconu beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Din declarațiile de avere și interese, Diaconu deține trei apartamente și trei automobile, toate SUV-uri. Printre ele, un Lexus NX200 cumpărat în 2023, un Renault Kadjar achiziționat în 2022 și un BMW X6 mai vechi. Valoarea declarată a mașinilor este considerabil mai mică decât prețurile reale de pe piață, notează raportul.
De asemenea, judecătorul a declarat un împrumut privat de 20.000 de euro, contractat în 2023, precum și depozite bancare consistente în Moldova și România. Autorii remarcă faptul că anumite achiziții ar fi fost explicate ca „donații” din partea rudelor apropiate, fără documente justificative anexate.
În plan profesional, raportul evidențiază mai multe hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului în care completul din care a făcut parte Diaconu a fost vizat. În cauza Eșanu c. Republicii Moldova, CtEDO a constatat încălcarea dreptului la libertate, ceea ce a dus la condamnarea statului. Autorii raportului nu atribuie responsabilitatea directă unui singur magistrat, dar semnalează probleme sistemice de motivare și aplicare a măsurilor preventive.
Totodată, între 2021 și 2024, mai multe sesizări la Inspecția Judiciară și CSM au vizat activitatea lui Diaconu. Deși majoritatea au fost respinse, raportul observă că multe au fost închise din motive procedurale, fără ca fondul acuzațiilor să fie examinat.
Autorii notează că l-au contactat pe Mihail Diaconu pentru un punct de vedere, însă judecătorul nu a oferit răspuns până la publicarea raportului. Documentul precizează că orice poziție ulterioară a acestuia va fi adăugată ca anexă.
Raportul nu formulează acuzații penale sau disciplinare definitive, dar conturează o imagine complexă — un magistrat cu o avere consistentă, un dosar penal activ și o carieră marcată de controverse procedurale. Autorii cer o analiză aprofundată din partea CSM, ANI și Procuraturii Anticorupție, pentru a clarifica eventualele neconcordanțe și a restabili încrederea publicului în justiția moldovenească.
Raportul integral este disponibil aici.
Rapoartele sunt realizate în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR). Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Scopul general al proiectului este de a consolida rolul societății civile și mass-mediei în promovarea independenței, integrității, eficienței și responsabilității sistemului judiciar din Republica Moldova.
