fbpx

The Washington Times: Putin nu este interesat să lupte cu corupția din Moldova

De câteva zile, criza politică a Republicii Moldova este analizată îndeaproape de presa americană. După ce, acum patru zile, New York Times a comentat situația de la noi, la două zile distanță, și cotidianul The Washington Post a dedicat un articol statului nostru, iar ieri, cel din urmă a reflectat și poziția lui Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, față de țara noastră.

Urmărește-ne pe Telegram și Instagram.

Autorul editorialului începe printr-un rezumat scurt a situației actuale din Moldova, spunând că săptămâna trecută, la Chișinău, două partide politice, de stânga și de dreapta, au format o coaliție pentru a pune capăt capturării instituțiilor de stat.

„Ambele formațiuni duc o luptă împotriva unui oligarh, acuzat de practici corupte, care în Moldova, ca și în mai multe țări din fosta Uniune Sovietică, reprezintă o amenințare mai mare pentru guvernarea eficientă decât populismul sau chiar și Putinismul”, concretizează americanii.

Totodată, presa de la Washington spune că Plahotniuc a refuzat să recunoască noul Guvern, iar judecătorii pe care i-a numit la Curtea Constituțională au emis o hotărâre dubioasă, declarând că este nevalid. De asemenea, instanța a suspendat președintele țării și l-a înlocuit pe scurt cu un aliat al lui Plahotniuc, care a ordonat prompt alegerile noi.

De asemenea, americanii se declară obsedați de coluziunea rusească în SUA, de aceea, nu s-au putut abține să nu se documenteze mai profund despre părerea președintelui Federației Ruse despre starea politicii moldovenești.

„Dacă presa occidentală încearcă să promoveze faptul că Kremlinul depune eforturi pentru a lupta împotriva corupției din Moldova, susținând coaliția ACUM-PSRM, de fapt, acesta nici măcar nu are de gând să ajute la rezolvarea în afacerilor și problemelor Moldovei”, concluzionează The Washington Post.

Amintim că Guvernul format din exponenții PSRM, PAS și PPDA a fost investit, potrivit Curții Constituționale, în afara termenului de trei luni (90 de zile) de la validarea mandatelor, prevăzut de Legea Supremă a statului. Curtea a decis că termenul în care Parlamentul ales pe 24 februarie putea deveni funcțional și legitim a expirat pe 7 iunie, în timp ce socialiștii și Blocul ACUM au ales organele de conducere ale Parlamentului și Guvernul a doua zi, pe 8 iunie. În consecință, întrucât șeful statului, Igor Dodon, nu a dorit să pună în aplicare decizia CC, acesta a fost suspendat, iar pentru procedura de dizolvare a Parlamentului, premierul Pavel Filip a preluat interimatul funcției de șef al statului. După dizolvarea Parlamentului, președintele interimar a anunțat și data organizării alegerilor parlamentare anticipate, care vor avea loc pe 6 septembrie 2019.

Articole asemănătoare

Back to top button