ZUGO

Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC 2023 de 42 de puncte, fiind pe locul 80 din 180 ţări incluse în clasament și înregistrând o creștere de 10 puncte pe parcursul ultimilor cinci ani (2019 – 32, 2020 – 34, 2021 – 36, 2022 – 39, 2023 – 42 puncte), se arată în clasamentul organizației Transparency International.

Printre „vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt: China, Ungaria, Macedonia de Nord (cu scoruri ale IPC de 42 de puncte), Cosovo (41) și Africa de Sud (41). Pentru comparație: România a înregistrat un scor al IPC de 46 puncte, Bulgaria (45), Cehia (57), Estonia (76), Lituania (61), Letonia (60).

„În Republica Moldova anul 2023 a fost marcat de adoptarea mai multor legi și documente de politici publice anticorupție importante. Printre acestea: Legea privind accesul la informații de interes public, care a adus cadrul normativ național în conformitate cu standardele internaționale; Programul Național de Integritate și Anticorupție pentru anii 2024-2028, care după mai mulți ani de lipsă a unui document strategic nou în domeniu, oferă o viziune asupra modului în care vor fi abordate activitățile anticorupție în următorii ani. A fost modificat Codul de Procedură Penală, inclusiv pentru a asigura Procuratura Anticorupţie cu suficiente capacităţi de a detecta, investiga și urmări corupţia mare. A fost aprobată crearea Platformei de dialog și participare civică la procesul decizional al Parlamentului. Pe parcursul anului a fost constituită o nouă componență a Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor, precum și au fost îmbunătățite unele aspecte din cadrul normativ aferent.

Cu toate acestea, reforma în sistemul judiciar trenează, restanțele la acest capitol fiind recunoscute de guvernanți. Rămân tratate necorespunzător mai multe recomandări înaintate de Grupul de state contra corupției în cadrul rundei a IV-a de evaluare a Republicii Moldova. Deși a crescut numărul dosarelor împotriva funcționarilor de rang înalt, rata de condamnare rămâne modestă. Protagoniștii „furtului miliardului” nu-și ispășesc pedeapsa. Nici un leu din banii extrași fraudulos din sectorul bancar așa și n-a fost întors în vistieria statului.”, scrie în raport.

În fruntea clasamentului se află Danemarca cu un scor de 90 de puncte (pentru al șaselea an consecutiv), Finlanda și Noua Zeelandă urmând cu scoruri de 87 și, respectiv, 85 de puncte. La polul opus al clasamentului sunt Somalia (11), Venezuela (13), Siria (13), Sudanul de Sud (13) și Yemenul (16), afectate de crize prelungite și de conflicte armate.

23 de țări – printre ele unele democrații avansate precum Islanda (72), Țările de Jos (79), Suedia (82) și Regatul Unit (71) se află la minime istorice în acest an. Au înregistrat minime istorice și state autoritare precum Iran (24), Rusia (26), Tadjikistan (20) și Venezuela (13).

Din anul 2018, 12 țări au scăzut semnificativ în clasamentul IPC, printre ele fiind atât țări cu venituri mici și medii precum El Salvador (31), Honduras (23), Liberia (25), Myanmar (20), Nicaragua (17), și Venezuela (13), cât și țări cu venituri care le depășesc pe cele medii și cu venituri mari, cum ar fi Argentina (37), Austria (71), Polonia (54), Turcia (34) și Regatul Unit (71). Opt țări au îmbunătățit IPC în această perioadă: Irlanda (77), Coreea de Sud (63), Armenia (47), Vietnam (41), Maldive (39), Moldova (42), Angola (33) și Uzbekistan (33).

Războiul Federației Rusiei împotriva Ucrainei (36) a adus provocări imense guvernării, sporind riscurile de corupție. Cu toate acestea, Ucraina a continuat creșterea de 11 ani a IPC, concentrându-se pe reforme în sistemului judiciar, inclusiv restructurarea organelor de autoguvernare judiciară, creșterea independenței sectorului judiciar și consolidarea capacității organului de urmărire penală anticorupție. Totuși, existența unui număr semnificativ de cazuri de corupție la nivel înalt rămâne o preocupare majoră.