ZUGO

Maia Sandu a afirmat că „relația cu România nu poate fi într-un singur sens”, în contextul proiectului de lege depus de un grup de deputați PAS, care prevede transferul gratuit al fostului Seminar Teologic din Chișinău, în care se află o parte din Biblioteca Națională a Republicii Moldova, în proprietatea Mitropoliei Basarabiei, fără drept de înstrăinare.

Șefa statului a subliniat că este necesar să se organizeze consultări publice pentru a găsi soluții la îngrijorările exprimate și că, deși Republica Moldova dorește să restaureze clădirile istorice din Chișinău, trebuie să se țină cont de realitatea economică a țării.

Totodată, Maia Sandu a ținut să menționeze că multe dintre clădirile istorice din Chișinău au fost reabilitate cu sprijinul statului român.

„E devreme să comentez, pot să spun doar câteva lucruri. În primul rând, relația Republicii Moldova cu România nu poate fi într-un singur sens. Un alt lucru important pe care trebuie să-l spunem este că puținele clădiri istorice din Chișinău care au fost reabilitate – au fost restaurate cu sprijinul statului român. Asta nu înseamnă că noi nu vrem să reabilităm aceste clădiri istorice, dar suntem într-o realitate economică de care nu putem face abstracție”, a declarat președinta R. Moldova.

Amintim că clădirea fostului Seminar Teologic din Chișinău, care a fost naționalizată în perioada sovietică, și în care în prezent se află blocul doi al Bibliotecii Naționale a R. Moldova, ar urma să fie transmisă, cu titlu gratuit, din proprietatea publică a statului în proprietatea Mitropoliei Basarabiei, din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, fără drept de înstrăinare. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament, la 6 martie, de un grup de deputați PAS.

Reprezentanții Bibliotecii Naționale au reacţionat afirmând că „instituția nu este gata de schimbările care trebuie să intervină” și că deocamdată nu are „alt spațiu pentru reamplasarea colecției” din blocul doi al bibliotecii.

Asociația Bibliotecarilor din R. Moldova au inițiat o petiție în sprijinul Bibliotecii Naționale. Potrivit bibliotecarilor, în această clădire se află nucleul de patrimoniu al Bibliotecii Naționale, zestrea spirituală a locuitorilor R. Moldova: colecția de carte veche și rară – peste 33 500 volume; colecția de arte și hărți –  peste 216 000 unități de păstrare; Audiovideoteca – 110 000 unități de păstrare; colecția de specialitate și Centru Național de Formare Continuă  în Biblioteconomie și Știința Informării unde începând cu anul 2017 au fort instruiți peste 10 500 de specialiști.

Mitropolia Basarabiei a precizat însă, într-un comunicat de presă, că dacă i se va oferi blocul doi al Bibliotecii Naționale al R. Moldova nu intenționează să-i schimbe destinația și se angajează să suporte toate costurile pentru restaurarea monumentului istoric.

Mitropolia mai afirmă că Biblioteca Națională va putea folosi în continuare spațiile aflate în prezent la dispoziția ei. Restul spațiilor vor fi utilizate pentru depozitarea fondului de carte al Mitropoliei Basarabiei, pe care instituția spune că le va transmite în gestiunea Bibliotecii Naționale, pe bază de Acord de parteneriat, conform legii.