Raportul #Justice4Moldova analizează cazul Dorin Dulghieru: între transparență și semne de întrebare privind integritatea
Un raport de investigație, realizat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), analizează activitatea judecătorului Dorin Dulghieru, actualmente magistrat la Curtea de Apel Chișinău. Deși raportul nu constată diferențe majore între venituri și cheltuieli, documentul ridică semne de întrebare legate de transparența actului de justiție, achiziții succesive de automobile și apartamente și relația dintre magistrat și puterea politică în dosare de rezonanță.
Una dintre cele mai discutate situații din cariera lui Dorin Dulghieru vizează dosarul fostului premier Vlad Filat. În 2015, pe când era președinte al Judecătoriei Buiucani, presa nu a fost lăsată să filmeze pronunțarea deciziei privind arestarea lui Filat, deși legea prevede că hotărârile se pronunță public.
Raportul arată că instanța dispunea de cel puțin 12 săli mai încăpătoare care puteau fi folosite, însă președintele a invocat lipsa spațiului. Autorii consideră că gestul poate fi interpretat drept un act de loialitate față de puterea politică de atunci, controlată de Partidul Democrat, și o abatere de la principiul transparenței.
Dulghieru, în reacția sa, a respins acuzațiile, afirmând că „nu a interzis accesul mass-mediei, însă intervenția în programul unui alt judecător ar fi afectat independența acestuia”.
Raportul menționează un caz în care Dulghieru nu a examinat în termen legal o cerere privind măsuri asigurătorii, deși legea cere soluționarea în 24 de ore. Deși Inspecția Judiciară a constatat inițial abateri, Colegiul Disciplinar a modificat interpretarea faptelor și a clasat cazul. În total, între 2015 și 2023, pe numele magistratului au fost depuse între 4 și 15 sesizări anual, niciuna finalizată cu sancțiune disciplinară.
Pe plan financiar, raportul subliniază că între 2007 și 2021, judecătorul era singurul generator de venit din familie, iar în acest interval au fost cumpărate apartamente, garaje și mai multe automobile Skoda, Toyota, Volkswagen – multe achiziționate prin leasing și cesionate ulterior.
De asemenea, două donații importante atrag atenția: una de 30.000 de euro (2015) și alta de 5.000 de euro (2018), ambele provenind din surse familiale. În explicațiile sale, Dulghieru a declarat că banii au venit de la rude din străinătate și nu fac parte din patrimoniul comun al familiei.
Raportul notează însă că veniturile oficiale din acea perioadă „abia permiteau întreținerea familiei”, ceea ce ridică întrebări privind proveniența fondurilor folosite pentru achizițiile imobiliare și auto.
În răspunsurile oferite autorilor, Dulghieru susține că toate tranzacțiile au fost legale și documentate: „Companiile de leasing au avut garanții fidejusorii din partea părinților, iar contractele au fost încheiate succesiv, nu concomitent.” El explică și frecvența înnoirii mașinilor prin rațiuni economice: „Am cesionat contractele înainte de expirarea garanției, pentru a evita pierderi de valoare.”
Raportul nu identifică dovezi de corupție sau de încălcare flagrantă a legii, dar semnalează o serie de practici și decizii care pot afecta imaginea de independență și transparență a magistratului. Autorii subliniază necesitatea unei verificări suplimentare de către CSM și ANI, pentru a clarifica proveniența unor sume și pentru a garanta că standardele de integritate în sistemul judecătoresc sunt aplicate uniform.
Raportul integral este disponibil aici.
Rapoartele sunt realizate în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR). Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Scopul general al proiectului este de a consolida rolul societății civile și mass-mediei în promovarea independenței, integrității, eficienței și responsabilității sistemului judiciar din Republica Moldova.
