Raport de integritate: discrepanțe, datorii ascunse și decizii controversate în dosarele judecătorului Grigore Dașchevici
O investigație jurnalistică independentă, realizat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), scoate la iveală un șir de nereguli și discrepanțe privind activitatea și averea judecătorului Grigore Dașchevici, de la Curtea de Apel Chișinău. Potrivit documentului, magistratul ar fi omis să declare integral veniturile obținute din chirii și ar fi gestionat sume considerabile provenite din activități comerciale care ridică semne de întrebare privind compatibilitatea cu statutul de judecător.
În perioada 2022–2023, familia Dașchevici a obținut peste 1,57 milioane lei din darea în chirie a spațiilor comerciale — o sumă de 2,7 ori mai mare decât salariul magistratului în aceeași perioadă. Deși legea interzice judecătorilor să desfășoare activități remunerate în afara funcției, Dașchevici susține că „închirierea spațiilor nu reprezintă o activitate economică, ci exercitarea dreptului de proprietate”.
Raportul menționează, însă, că aceste venituri provin din cel puțin șapte contracte de locațiune și că unele spații au fost închiriate înainte de finalizarea lucrărilor de reparație, ceea ce ridică întrebări privind modul de finanțare a investițiilor.
Investigația mai relevă că în declarația pentru 2022, judecătorul a raportat venituri din chirii de 765 mii lei, în timp ce Serviciul Fiscal a indicat un total de peste 778 mii lei. De asemenea, în declarațiile anterioare (2020–2021) nu figurează costurile de reparație de peste 1 milion de lei pentru un imobil comercial din Călărași.
Magistratul a primit în 2017 calificativul „Insuficient” din partea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, fiind constatate „deficiențe substanțiale de ordin profesional, administrativ și organizațional”. O parte din hotărârile sale au fost casate de instanțele superioare pentru motivare insuficientă sau interpretare greșită a legii.
Un exemplu notoriu este cazul Negura vs. Autoritatea Națională de Integritate, în care completul din care făcea parte Dașchevici a anulat un act de constatare al ANI privind o avere nejustificată de peste 245 mii lei. Curtea Supremă de Justiție a suspendat ulterior dosarul, invocând faptul că instanța de apel a uitat să-și motiveze decizia.
Numele lui Dașchevici apare și în dosarul privind secțiile de vot pentru alegătorii din stânga Nistrului, unde a făcut parte din completul de judecată care a declarat inadmisibilă acțiunea Platformei DA împotriva Comisiei Electorale Centrale. Ulterior, Curtea Supremă a casat decizia, calificând-o drept eronată.
Autorii raportului conchid că există discrepanțe între veniturile declarate și cele reale, lipsă de transparență în declararea cheltuielilor și un conflict potențial cu principiul de incompatibilitate al funcției de judecător.
Raportul integral este disponibil aici.
Rapoartele sunt realizate în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR). Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Scopul general al proiectului este de a consolida rolul societății civile și mass-mediei în promovarea independenței, integrității, eficienței și responsabilității sistemului judiciar din Republica Moldova.
