R. Moldova, retrogradată în Indexul Democrației 2025. Expert: „Interpretările sunt pripite. Nu am trăit în vid”
Republica Moldova a fost retrogradată în Indexul Democrației 2025 realizat de The Economist Intelligence Unit, fiind reclasificată din „democrație fragilă” în categoria „regim hibrid”.
Potrivit analizei, scăderile sunt asociate cu probleme legate de pluralismul politic, procesul electoral și presiunile asupra opoziției. Raportul mai arată că evoluțiile instituționale nu confirmă pe deplin progresele anunțate de autorități.
Dintre cele șapte schimbări de regim consemnate de EIU în 2025, cinci au fost în sens pozitiv. Franța a revenit în categoria „democrațiilor depline”, iar România, Malawi, Senegal și Paraguay au avansat la statutul de „democrații fragile”.
În același timp, Republica Moldova a coborât în categoria „regimurilor hibride”, iar Angola a fost clasificată drept regim autoritar.
Indicele Democrației analizează procesele electorale, guvernanța, libertățile civile, participarea și cultura politică. Categoria „regim hibrid” indică un sistem în care instituțiile democratice există, dar funcționează limitat.
Expert: „Interpretările sunt pripite. Nu am trăit în vid”
Directorul executiv IPRE, Iulian Groza, afirmă că retrogradarea Republicii Moldova trebuie analizată în context și nu indică un declin brusc. „Nu vorbim, prin urmare, despre un colaps, vorbim despre traversarea unui prag statistic convențional”, a explicat acesta. Potrivit lui, țara se afla deja la limita dintre cele două categorii. „Eram deja țara aflată la cel mai jos nivel al «democrațiilor fragile»”, a precizat Groza.
Expertul atrage atenția și asupra lipsei de date detaliate: „Tot ce circulă acum în spațiul public sunt, în cel mai bun caz, interpretări plauzibile. (…) Cred că e bine să vedem întâi conținutul integral al raportului înainte de a construi narative.” a spus el.
Totodată, Groza indică și factori externi care au influențat evoluțiile. „Nu am fi trăit ultimii ani într-un vid”, a menționat acesta, făcând referire la interferențele externe și la contextul de criză în care a funcționat statul: „De parcă nu am fi ținta celei mai intense campanii de influență negativă și intereferență în democrația noastră din partea Rusiei. Sau de parcă am fi funcționat ca stat și societate într-un regim normal, nu într-unul de crize și tensiuni continue. Nu, nu așa stau lucrurile. Și cred că, înainte de a trage concluzii gata făcute, merită să ne oprim puțin și să punem cifrele în context.”
El a mai subliniat că și măsurile de apărare adoptate de autorități pot avea un impact asupra scorurilor: „o țară care se apără activ de o agresiune hibridă plătește, paradoxal, un cost metodologic”.
„(…) Îi invit pe toți să nu confundăm trecerea unui prag convențional cu un diagnostic de colaps democratic. Da, situația nu este simplă. Dar, în pofida tuturor provocărilor, Moldova se mișcă în direcția corectă. Sunt multe probleme de rezolvat. Așteptarea mea este ca, după ce fiecare își va spune păsul și opinia, inclusiv cu degetul arătat când la unii, când la alții, să ne așezăm puțin, să tragem aer în piept și să facem cu toții tot ce ne stă în putere ca să schimbăm lucrurile spre bine și să mișcăm reformele mai departe.” a mai spus expertul.
