Promo-LEX: La peste un deceniu de la decizia CEDO, școlile cu predare în română din stânga Nistrului, afectate de tarife uriașe și intimidări
La peste 13 ani de la hotărârea Catan c. Rusia, despăgubirile de 6.000 EUR per reclamant rămân neplătite, iar cele opt școli românești din stânga Nistrului se confruntă în continuare cu majorări de până la 500% la tarifele utilităților, tentative de înrolare forțată a elevilor și intimidarea profesorilor – potrivit comunicării transmise de Asociația Promo-LEX Consiliului Europei.
Asociația Promo-LEX a transmis în decembrie 2025 o comunicare în temeiul Regulii 9.2 către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, cu privire la neexecutarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului din cauza „Catan și alții c. Rusia” (19 octombrie 2012). Prin acest demers, Promo-LEX informează forul european despre evoluțiile îngrijorătoare din anul 2025 și urmărește adoptarea unor măsuri concrete care să asigure respectarea dreptului la educație în școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană.
În comunicare se arată că, nici până la sfârșitul anului 2025, Federația Rusă nu și-a respectat obligația de a plăti sumele stabilite de Curtea Europeană pentru victimele din dosarul Catan, 6.000 EUR pentru fiecare reclamant, plus 50.000 EUR cu titlu de costuri și cheltuieli de judecată. La peste un deceniu de la pronunțarea hotărârii, niciun ban nu a ajuns la reclamanți, Rusia menținându-și poziția de a nu recunoaște această hotărâre și invocând, inclusiv printr-o lege adoptată în iunie 2022, pretinsa „neconstituționalitate” a executării hotărârilor CEDO. Comitetul de Miniștri al CoE a reiterat în mod repetat că Rusia are obligația să execute hotărârea Catan (chiar dacă a părăsit Consiliul Europei în 2022) și să achite urgent compensațiile restante, de exemplu, la reuniunea din martie 2025 a subliniat din nou că Federația Rusă rămâne obligată să plătească despăgubirile și să remedieze încălcările constatate. Cu toate acestea, până la finele lui 2025 autoritățile ruse nu au întreprins nicio acțiune în direcția executării, lăsând reclamanții fără niciun remediu și încălcările stabilite de Curte fără vreo soluționare.
În anul școlar 2025–2026, cele opt școli cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană aveau înscriși 2.041 de elevi, în ușoară creștere față de anul precedent. În pofida cererii crescânde din partea familiilor, aceste școli au continuat să fie supuse unor presiuni sistematice din partea autorităților locale de facto. Comunicarea Promo-LEX notează că în 2025 s-a accentuat discriminarea economică a acestor instituții: tarifele la utilități impuse de administrația de la Tiraspol au explodat, prețul la gaze a fost majorat de circa 5–6 ori peste tariful achitat de școlile controlate de regimul transnistrean (echivalentul a +500% față de anul anterior). În mod similar, tarifele la electricitate pentru școlile românești au fost crescute cu peste 125%, iar alte costuri (apă, canalizare, chirii) au fost și ele mărite în mod arbitrar. În ianuarie 2025, pe fondul unei crize a gazului, instituțiile subordonate Chișinăului au fost deconectate cu prioritate de la rețeaua de gaz, forțând unele școli (Lucian Blaga, Evrika, Alexandru cel Bun, Roghi) să își suspende cursurile cu prezență fizică și să treacă la ore online în miez de iarnă din cauza lipsei încălzirii. Chiar și după reluarea parțială a furnizării, tarifele rămase la un nivel exorbitant au pus în pericol funcționarea școlilor, o mare parte din bugetele acestora fiind devorată de costurile la utilități.
Asupra comunităților școlare au continuat și alte forme de presiune directă. Părinții și profesorii au raportat cazuri de supraveghere și intimidare din partea structurilor locale de securitate în 2025. În unele localități, mai ales acolo unde părinții lucrează în instituții publice locale, aceștia au fost avertizați neoficial de către angajatori sau agenți ai așa-zisei „miliție” să nu își mai dea copiii la școlile cu predare în română, sub amenințarea unor repercusiuni (pierderea locului de muncă, lipsa “garanției securității” etc.). Totodată, a revenit în 2025 spectrul înrolării forțate a elevilor mai mari: așa-numitele „comisariate militare” transnistrene au trimis în mod repetat solicitări oficiale directorilor de școli, cerând listele nominale ale tuturor băieților care au împlinit 16 ani, în scopul înregistrării lor pentru serviciul militar în forțele separatiste.
Directorii, conform indicațiilor autorităților de la Chișinău, au refuzat să furnizeze astfel de date, însă presiunile au continuat pe tot parcursul anului. În noiembrie 2025, așa-zisul Soviet Suprem de la Tiraspol a adoptat modificări legislative prin care toți copiii născuți în regiune sunt declarați automat drept „cetățeni” ai autoproclamatei rmn, indiferent de cetățenia reală a acestora, astfel că orice adolescent de 16 ani ar fi considerat recrutat de drept în „forțele armate” transnistrene. Această lege de „cetățenie forțată” urmărește să legitimeze înrolarea tinerilor, mulți dintre ei cetățeni ai Republicii Moldova (ori ai României sau Ucrainei), prin atribuirea unei cetățenii pe care nu au cerut-o.
Măsura a stârnit anxietate profundă în rândul elevilor mai mari și al familiilor lor: unele familii au început să caute soluții de a-și trimite fiii la studii în dreapta Nistrului sau în străinătate imediat după gimnaziu, pentru a-i scoate de sub riscul recrutării. S-au semnalat inclusiv cazuri în care absolvenți ai claselor terminale au fost vizitați acasă de „comisari militari” locali și presați să accepte pașapoarte transnistrene, sub amenințarea că un refuz ar atrage probleme pentru familia lor. Aceste tactici creează o atmosferă de teamă constantă și pun în pericol viitorul tinerilor, constituind totodată o încălcare gravă a drepturilor copilului și o sfidare directă a spiritului hotărârii CEDO în cauza Catan.
Continuarea pe Promo-LEX.
