ZUGO

Procurorii efectuează marți mai multe percheziţii, inclusiv la instituţii publice, într-un dosar vizând acte de identitate cu domiciliul fictiv pentru persoane din Rusia, Ucraina și Republica Moldova, potrivit News.ro.

Surse apropiate anchetei au declarat pentru News.ro că 15 percheziţii au loc în comuna Dumbrăveni, din judeţul Suceava, inclusiv la Primărie şi la Serviciul Public de Evidenţa Populaţiei, dar şi la locuinţa primarului şi a altor funcţionari publici. Alte două percheziţii au loc în sectoarele 1 şi 3 din București.

O parte dintre persoanele fizice vizate sunt cele care au luat in spaţiu cetăţenii străini pentru a le face acte de identitate, scopul final fiind obţinerea paşaportului, scrie sursa citată.

Acuzaţiile din dosar sunt de fals informatic, uz de fals şi complicitate la fals informatic, în cazul emiterii de documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea, în ceea ce priveşte domiciliul, dar al dobândirii cetăţeniei române.

„Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ)  şi ofiţeri din cadrul IGPR – DIC  au pus în executare în cursul zilei de astăzi, 25 noiembrie 2025,  un număr de 17 mandate de percheziţie domiciliară la sediile unor instituţii publice şi la locuintele unor persoane fizice. Activităţile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de  fals informatic de către funcţionari publici de pe raza judeţului Suceava, respectiv pentru  uz de fals şi complicitate la fals informatic de către beneficiarii documentelor de identitate”, transmite Parchetul ICCJ.

Rețea de documente false

Ancheta vizează destructurarea unei reţele care, prin intermediul unor funcţionari din cadrul unui serviciu de evidenţa populaţiei şi al unei primării, a obţinut documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea, în ceea ce priveşte domiciliul, dar şi cu privire la dobândirea cetăţeniei române pentru persoane născute în Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Moldova şi alte ţări din fostul URSS.

„Datele nereale se referă la certificate de cetăţenie falsificate şi la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă, totul cu scopul obţinerii de către beneficiar a unui act de identitate care face dovada identităţii, a cetăţeniei române şi, după caz, a domiciliului sau a reşedinţei în România”, explică sursa citată.

Conform anchetatorilor, beneficiarii au obţinut cărţi de identitate cu stabilirea domiciliului la imobile aparţinând unor cetăţeni români care nu erau titularii spaţiului respectiv  – clădiri improprii sau dezafectate – sau fară acordul proprietarilor, prin întocmirea în fals a declaraţiilor de luare în spaţiu şi, implicit, fără prezenţa lor în faţa funcţionarului de la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor.

„Faţă de un număr de 18 beneficiari s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale, deoarece au obţinut cărţi de identitate şi paşapoarte pe baza unor certificate de cetăţenie falsificate anterior”, menţionează Parchetul ICCJ.