ZUGO

Yves Gaudin este şeful Institutului de Biologie Celulară şi câştigător al Premiului Bettencourt 2019. Acesta a explicat că sfârșitul izolării nu va fi și sfârșitul pandemiei, iar virusul, responsabil pentru boala COVID-19, va circula în lume pentru încă cel puţin doi ani.

Întrebările și răspunsurile menționate mai jos au fost oferite de virolog în cadrul interviului pentru Le Figaro.

Ce se va întâmpla la sfârşitul izolării în Franţa?

„Este cert că sfârşitul izolării nu va fi sfârşitul pandemiei. Spre începutul sau mijlocul lunii mai, dezvoltarea epidemiei în Franţa nu va fi în aceeaşi etapă ca în celelalte mari ţări. Dacă măsurile luate aici au avut efectul scontat este probabil să existe, în acelaşi timp, încă multe cazuri în Statele Unite ale Americii şi probabil în Marea Britanie. În timp ce în ţările Europei de Nord, evoluţia ar putea fi mai lentă deoarece populaţiile sunt mai rezonabile acolo, în special pentru a se supune izolării”, a răspuns specialistul.

Virusul va mai circula în Franţa?

„În Franţa vor rămâne persoane bolnave sau asimptomatice şi va exista riscul importurilor din alte ţări europene atunci când se vor redeschide frontierele. În ipoteza cea mai optimistă am putea avea câteva luni de răgaz. Sperăm că virusul ar avea un efect mai mic în lunile mai calde. Sistemul imunitar al oamenilor este apoi eficient, iar celebrele „micro-picături” ar fi mai puţin contaminante când vremea e însorită”, relatează Gaudin.

Prognoza virologului se bazează pe numărul de cazuri în emisfera sudică, în special în Australia, care este relativ redus. Totuși, acesta admite că ar putea exista o sezonalitate a virusului care ar fi mai puţin contagios în perioadele calde şi, astfel, să treacă de la o emisferă la alta, cu o reluare a epidemiei în toamnă.

Gaudin a menționat că, potrivit presupunerilor sale, trebuie să fim pregătiţi să trăim cu acest virus timp de cel puţin 18-24 de luni. Va trebui să aşteptăm până la atingerea „imunității de grup”, adică până când 60-70% din populaţia lumii va fi vaccinată sau va avea rezistenţă.

Fiind întrebat dacă virusul ar putea suferi mutații, în urma cărora să capete o putere mai mare de a ucide, specialistul a afirmat că se îndoiește de acest lucru: „Strategia evolutivă a unui virus este de a se reproduce, prin urmare, de a avea cea mai mare propagare şi distribuţie posibilă, fără a ucide sistematic gazdele sale”.