ZUGO

O investigație jurnalistică independentă, realizată în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), ridică semne de întrebare serioase privind integritatea judecătoarei Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău. Raportul detaliază un istoric complex de abateri disciplinare, sesizări repetate, cauze pierdute la CEDO și neconcordanțe financiare, conturând imaginea unei magistrate controversate, aflate de peste 25 de ani în sistemul judecătoresc.

În perioada 2018–2023, în privința Marinei Anton au fost depuse între 12 și 32 de sesizări anual la Inspecția Judiciară, majoritatea vizând comportamente necorespunzătoare sau încălcări de procedură. Deși numărul sesizărilor este printre cele mai mari din Curtea de Apel Chișinău, doar o sancțiune disciplinară a fost aplicată: un avertisment în 2022, pentru comportament nedemn față de un avocat în timpul ședinței de judecată.

Potrivit hotărârii Colegiului Disciplinar, Anton ar fi avut un ton ridicat, amenințând avocatul cu amendă și „discreditându-l în fața clientului”. Contestația sa a fost respinsă de CSM în 2023, confirmând sancțiunea.

Judecătoarea Anton apare în completurile de judecată responsabile de două cauze pierdute de Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului:

• „Grecu c. Moldovei” (2017) – CEDO a constatat încălcarea articolelor 3 și 5 privind tratamentele inumane și detenția ilegală. Curtea de Apel, din completul căreia făcea parte Anton, a redus despăgubirile morale de la 20.000 lei la doar 5.000 lei, considerată sumă „disproporționat de mică”.
• „Ialtexgal-Aurica S.A. c. Moldovei” – judecătoarea Anton a acordat o compensație simbolică de 329 euro pentru o procedură care durase peste 6 ani, sumă criticată de CEDO ca fiind „neadecvată”.

Deși experții nu atribuie întreaga vină magistratei, raportul notează că lipsa unei opinii separate denotă acceptarea tacită a soluțiilor contestate la Strasbourg.

În 2015, numele Marinei Anton a fost implicat într-un dosar penal intentat de Procuratura Anticorupție privind decăderea nejustificată din drepturile părintești într-o cauză civilă. Deși urmărirea penală a fost încetată în 2016, magistrata a acuzat public presiuni și o campanie de discreditare, susținând că „dosarul a fost intentat la comandă” după ce i s-ar fi cerut să demisioneze.

În declarațiile de avere pentru 2023, Anton a raportat un salariu anual de 300.750 lei, dobânzi bancare de 146.000 lei din depozite de 52.000 euro și venituri de 151.000 lei din vânzarea unei producții agricole provenite, potrivit explicației sale, de pe terenurile mamei decedate, fără succesiune legală.

Totuși, investigația relevă că familia trăiește într-o casă cu două niveluri și mansardă din Ialoveni, evaluată de Ziarul de Gardă ca o „locuință de lux”, dar înregistrată pe numele socrului, pensionar. Judecătoarea susține că nu a locuit acolo în ultimii 10 ani, iar casa „a fost doar îngrijită” de soțul său, fără a fi proprietate declarată.

Anton a declarat în ultimii ani două împrumuturi fără dobândă: 300.000 lei (2023) – fără menționarea creditorului și 200.000 euro (2022) – contractat pe numele socrului, dar fără detalii privind debitorul. Experții atrag atenția că lipsa identificării sursei acestor împrumuturi contravine principiilor de transparență și creează suspiciuni privind potențiale beneficii nejustificate.

Magistrata și familia sa dețin un BYD Song EV Plus (2023), un Mercedes E220 (2008), o Toyota Hilux (1996) și un camion LDV 400, toate declarate la valori semnificativ mai mici decât prețurile pieței. De exemplu, Mercedesul din 2008 apare evaluat la 19.000 lei (~1.000 euro), deși pe piață valoarea reală depășește 9.000 euro.

Raportul semnalează neconcordanțe între declarațiile din 2022 și 2023:

• Cota de 1/4 dintr-un apartament de 42 m² a dispărut temporar din declarația din 2022, deși fusese raportată anterior;
• Valoarea imobilelor și a mașinilor variază inexplicabil între ani;
• Unele depozite bancare au fost transformate în euro fără claritate privind originea sumelor.

Anton justifică omisiunile prin „erori tehnice” și consideră că „un observator rezonabil nu ar identifica rea-credință”.

Raportul constată că, deși judecătoarea Marina Anton nu a fost condamnată și își menține funcția, istoricul său profesional și financiar ridică îndoieli privind imparțialitatea și transparența. Numărul mare de sesizări, sancțiunea disciplinară confirmată, cauzele pierdute la CEDO și discrepanțele financiare justifică — potrivit autorilor — necesitatea unui control suplimentar de către Autoritatea Națională de Integritate și Consiliul Superior al Magistraturii.

Raportul integral este disponibil aici.

Rapoartele sunt realizate în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR). Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Scopul general al proiectului este de a consolida rolul societății civile și mass-mediei în promovarea independenței, integrității, eficienței și responsabilității sistemului judiciar din Republica Moldova.