În mare parte, în această cauză penală, care s-a aflat în judecată peste cinci ani, inculpații au scăpat de pedeapsă, fiind declarați nevinovați pe majoritatea capetelor de acuzare și anume: „delapidarea averii străine”, „trecerea ilegală a frontierei de stat” și „divulgarea secretului de stat”. Le-a fost recunoscută culpa pentru „fals în acte publice”, dar au scăpat basma curată din cauză expirării termenului de prescripție. În aceste condiții, completul de judecată, din care au făcut parte magistrații Angela Catană, Alexandru Negru și Sergiu Stratan le-a împărțit acuzaților câte trei ani de pușcărie doar pentru „abuz de serviciu”. Mai exact, pentru că, în 2017, Dorin Damir i-ar fi instigat, iar Alexandru Pînzari și Valeriu Cojocaru ar fi acceptat să-l angajeze în calitate de „ofițer superior sub acoperire” al serviciului extern al Secției nr.1 „K” a Direcției nr.5 a INI, funcție pe care ar fi deținut-o până la căderea regimului Plahotniuc, în 2019.
Secția nr. 1 „K” nu avea nici sediu, iar funcția lui Damir era inexistentă
Această secție, după cum arată sentința, era una secretă, care nu avea nici sediu. Pentru a nu fi deconspirați, angajații săi, ofițeri de informații, lucrau de acasă, nu se întâlneau nici cu șefii Direcției nr. 5, în schimb erau obligați să-și prezinte activitatea lunar, prin rapoarte scrise. Dacă nu se împăcau prea bine cu gramatică, ei transmiteau informațiile ofițerilor de legătură, care scriau textele în locul lor. Tot ofițerii de legătură le plăteau salariile, în cadrul unor întâlniri conspirative, iar acești bani proveneau dintr-un deviz special de cheltuieli al IGP, fără să existe un fond de salarizare destinat acestora. În dosarele personale, ei figurau cu alte nume și pseudonime. După cum a declarat Valeriu Cojocaru în fața instanței, ofițerii de informații urmau să-și creeze câte o „legendă” proprie, adică să-și inventeze o altă biografie, cu o altă adresă de domiciliu și cu o identitate criptată, pentru a se putea infiltra mai ușor în grupările criminale, în cadrul măsurilor speciale de investigații. Iar pentru noile lor identități, Agenția Servicii Publice, la solicitarea IGP, le perfecta acte de identitate, inclusiv pașapoarte biometrice și permise de conducere.
Numele lui Dorin Damir în această subdiviziune a fost Constantin Busuioc și a purtat pseudonimul Holrio. Interesul său față de Secţia nr. 1 „K” ar fi putut să apară și pentru că ea se ocupa inclusiv de verificarea candidaţilor la funcţiile de judecători, a jurnaliştilor, a angajaților misiunilor diplomatice ale R. Moldova şi a persoanelor care solicitau cetăţenia țării noastre. Însă funcția în care a fost angajat, de „ofițer superior sub acoperire” era una neprevăzută în statele de personal ale poliției și, prin urmare, Damir nu avea stabilite careva obligații de serviciu. Mai bine zis, în secția respectivă, existau ofițeri și subofițeri, dar niciunul nu era mai special decât altul.
Rapoarte lui Holrio erau scrise de altcineva și conțineau informații care nu se adevereau
Ordinul lui Pânzari de numire în funcție a lui Damir datează din 15 iunie 2017 și a avut parafa „confidențial” până în 2019, când a fost desecretizat de următorul șef al IGP, Gheorghe Balan, în perioada lichidării Direcției nr. 5 a INI. În calitate de martor, Balan a declarat instanței că și în ordinele de concediere ale angajaților Secției nr. 1 „K”, erau indicate doar pseudonimele acestora și că el a aflat ulterior cine, de fapt, este Holrio. În cazul acestuia, ofițerul de legătură a fost Ana Railean, șefa serviciului supraveghere a secţiei. Ea a recunoscut că toate actele cu privire la angajare, precum și rapoartele informative și alte documente din numele finului lui Plahotniuc au fost scrise de ea, la indicațiile lui Valeriu Cojocaru. Railean mai spune că informațiile din rapoartele informative ale lui Holrio nu le afla de la acesta, ci tot de la șeful direcției.
Mai mult, instanța a constatat că Damir ar fi depus doar patru rapoarte scurte, toate în 2017, scrise de Railean și nesemnate de către el. În ele se vorbea despre o întâlnire culturală de la Comrat cu administrația orașului Sankt-Petersburg; despre un pretins angajat al SIS, care lupta în Donbas; despre intenția Rusiei de a cuceri Odesa cu ajutorul transnistrenilor, dar și despre faptul că ex-ambasadorul R. Moldovei la Moscova, Andrei Neguța, denigra imaginea statului nostru în fața jurnaliști ruși. În dreptul fiecărui raport, este notat că informațiile nu s-au adeverit.
În concluzie, Ana Railean a explicat că Holrio nu se ocupa cu nimic, nefiind implicat nici în dosare, nici în misiuni speciale. Angajarea sa formală a fost acceptată de Valeriu Cojocaru în lipsa unor acte obligatorii, cum ar fi decizia comisiei medico-militare a MAI, în locul căreia Damir ar fi prezentat un simplu certificat de la medicul de familie, dar și al unui control autentic în privința sa. Procedura de angajare s-a făcut pripit, în 5 zile, în loc de 14, cum se întâmplă de obicei. Șeful Direcției nr. 5 a ar fi explicat această grabă prin faptul că „așa trebuie”.
„Totul trebuia de făcut pentru acesta şi atâta tot, alte întrebări nu trebuia de dat. Nu-l interesa că anumite proceduri legale nu erau respectate – dacă trebuie de făcut, se face. (…) Era mereu agitat când era vorba de semnarea și acordarea distincțiilor pentru dl Damir. El dorea să facă totul repede”, a specificat Railean.Pentru a nu fi descoperite aceste ilegalități, documentele „ofițerului superior” au fost atribuite la secretul de stat. Totodată, acesta nu ar fi depus nici jurământul la intrarea în funcție, ci doar l-ar fi semnat, ca pe o simplă hârtie, în mașina de serviciu a ofițerului de legătură.
Judecătorilor le-a atras atenția încă un detaliu, care scoate la iveală absurditatea situației. Tocmai peste patru zile după ce a fost angajat, pe 19 iunie 2017, Damir și-a dat în scris acordul să-i fie monitorizat stilul de viață, în cazul în care va fi angajat. Și tot atunci a semnat o declarație, pe proprie răspundere, că nu are antecedente penale și nu se află sub urmărire penală, cu toate că a anterior a avut statut procesual în alte două cauze penale.
În afară de salariu, finul lui Plahotniuc s-a ales cu medalii, grade speciale, ajutoare și premii
Ana Railean afirmă că se întâlnea cu Dorin Damir fie în mașina sa de serviciu, fie în unele locuri ascunse, și pentru a-i transmite salariul, de care el nu se arăta prea interesat. Astfel, el niciodată nu întreba când își va primi leafa, iar uneori nu-și ridica banii câteva luni la rând. Cu toate acestea, la insistența lui Cojocaru, Holrio a beneficiat și de ajutoare materiale sau premii, care variau între 1400 și 6000 de lei. În același timp, se arată în sentință, el primea salarii și de la asociațiile sportive FEA, și de la compania Super-Sistem, care se ocupa cu instalarea și reparația echipamentelor electrice, aflându-se în incompatibilitate cu exercitarea funcției publice din cadrul MAI. În acest mod, IGP a cheltuit peste 170 de mii de lei doar pentru salarizarea lui Damir timp de doi ani, sumă pe care instanța i-a obligat pe condamnați să o restituie statului. Alți 3460 de lei au fost risipiși pentru confecționarea actelor codificate pe numele lui Dumitru Busuioc. Având însă în vedere că interesul acestor acțiuni nu consta în furtul de bani, cei trei au fost achitați la capitolul „delapidarea averii statului”.
În locul banilor, conta altceva, dă de înțeles instanța. Dacă alți ofițeri lucrau ani în șir pentru a obține grade speciale, Cojocaru și Pînzari s-ar fi grăbit să-l facă pe Horlio inspector-principal peste numai două luni după angajare, iar, în februarie 2019, i-au acordat, tot înainte de termen, gradul de comisar. În plus, a fost și decorat cu Crucea „Meritul polițienesc, clasa II”, care se acordă persoanelor care au activat mai mult de cinci ani în poliţie, și cu Medalia „Pentru merite în combaterea criminalității, clasa II”, destinată angajaților IGP pentru rezultate excepționale în activitatea lor.
Pe capătul de acuzare „divulgarea secretului de stat” cei trei au fost achitați, pentru că judecătorii au ajuns la concluzia că informațiile cu caracter protejat, aduse la cunoștința lui Damir, erau actele în privința sa, din dosarul personal de angajat al Direcției nr. 5. Și că acestea erau secretizare doar după ce el le semna.
Termenul de prescripție pentru „fals în acte publice” ar fi expirat înainte de trimiterea cauzei în judecată
Cu noua sa identitate, Dumitru Busuioc, Damir a efectuat o călătorie cu avionul în 2018, de la Chișinău până la Kiev și înapoi, fără a fi implicat în măsuri speciale de investigații. Atât el, cât și Valeriu Cojocaru au declarat judecătorilor că acest zbor a fost necesar pentru „întărirea legendei” lui Busuioc, care, în eventualitatea unei infiltrări într-un grup criminal, nu era bine să aibă pașaportul curat. De aici a și apărut acuzația cu privire la „trecerea ilegală a frontierei de stat”, însă inculpații au fost iarăși achitați din motivul că actele pe numele lui Busuioc au fost perfectate de autoritățile competente și prezentate polițiștilor de frontieră, fără eludare sau sustragere de la control. Și asta chiar dacă Gheorghe Balan a anunțat instanța că actele de identitate criptate pentru agentul Holrio nu erau reflectate în dosarul acestuia.
Pe de altă parte, acuzația de „fals în acte publice” se referă anume la confecționarea neîntemeiată a acelorași documente, pentru a fi utilizate de Damir doar în scopuri personale. Astfel, în solicitarea către ASP, Cojoicaru și Pînzari au indicat date false, precum că respectivele acte sunt necesare în legătură cu efectuarea unor măsuri speciale de investigație, deși beneficiarul lor nu a avut nicio activitate în cadrul direcției. Aceeași învinuire se referă și la rapoartele lui Damir, scrise de Ana Railean la indicațiile lui Cojocaru. Instanța însă notează că termenul de prescripție în acest caz a expirat înainte de trimiterea cauzei în judecată.
„Dl Cojocaru mi-a spus că despre asta știe numai el, ministru Jizdan și Alexandru Pînzari”
Cum totuși a ajuns Dorin Damir la Direcția nr. 5? Potrivit Anei Railean, în iunie 2017, ea Valeriu Cojocaru i-ar fi spus că trebuie să angajeze o anumită persoană în calitate de ofițer sub acoperire. A rugat-o să se întâlnească cu candidatul și să întocmească toate actele necesare, dar i-a atras atenția că această informație e strict secretă și despre ea nu trebuie să vorbească nici cu șeful său nemijlocit, șeful Secției nr. 1 „K”, funcție ocupată atunci de Oleg Scrînic. „Dl Cojocaru mi-a spus că despre asta știe numai el, ministru Jizdan și Alexandru Pînzari”, a precizat Ana Raileanu.
Într-adevăr, atât Oleg Scînic, cât și succesorul său, Ion Cojocaru, au declarat procurorilor că nici nu au știut despre faptul că Damir ar fi activat în secția pe care o conduceau.
Continuarea pe Jurnal.md.