ZUGO

În perioada 2006–2024, regiunea transnistreană a înregistrat o schimbare majoră în structura comerțului extern, diminuându-și treptat dependența față de Federația Rusă și intensificând schimburile comerciale cu Uniunea Europeană (UE).

Conform datelor disponibile, în 2006 exporturile regiunii către Federația Rusă se ridicau la 128,3 milioane de euro, în timp ce exporturile către UE însumau 56,8 milioane euro. Situația s-a inversat începând cu anul 2007, odată cu extinderea UE prin aderarea României și Bulgariei, fapt ce a facilitat accesul regiunii la piața comunitară. În acel an, exporturile către UE au crescut la 197 milioane euro, depășindu-le pentru prima dată pe cele către Rusia.

Potrivit Biroului Politici de Reintegrare, un pas important a fost includerea regiunii, în 2008, în regimul Preferințelor Comerciale Autonome oferit de UE, urmată în 2016 de integrarea în Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), parte a Acordului de Asociere UE–Republica Moldova. Aceste regimuri au permis agenților economici din regiune care activează în cadrul legal al Republicii Moldova să exporte produse în UE fără taxe vamale sau cote, cu condiția respectării standardelor europene.

Exporturile către Federația Rusă au înregistrat un trend descendent constant, de la un maxim de 252,9 milioane euro în 2008, până la 21,1 milioane euro în 2024. Această evoluție este explicată prin factori geopolitici, în special degradarea relațiilor comerciale după începutul agresiunii militare asupra Ucrainei în 2022 și întreruperea unor lanțuri logistice tradiționale.

În paralel, exporturile către UE au înregistrat o creștere susținută, depășind pragul de 320 milioane euro în anii 2021 și 2022. Datele reflectă o tendință consolidată de orientare către piețele europene.

Tendința este vizibilă și la nivelul importurilor. În perioada 2016–2021, volumul total al importurilor s-a majorat de la 153 milioane la 740 milioane euro, atât ca urmare a creșterii reale a comerțului, cât și a includerii unor transporturi anterior neraportate.

Structura importurilor relevă următoarele evoluții:

• Uniunea Europeană a devenit principalul furnizor, cu o creștere de la 32,7 milioane euro (2006) la circa 380 milioane euro (2023);
• Ucraina a cunoscut o creștere semnificativă după 2017, cu un vârf de 144 milioane euro în 2018;
• Federația Rusă a înregistrat o scădere accentuată începând cu 2019;
• Alte state au câștigat pondere, indicând o diversificare a surselor de aprovizionare.