ZUGO

Problemele interetnice din Taraclia au fost abordate vineri la un eveniment în format de dialog din cadrul proiectului „Promovarea societății civile și dialogului interetnic în Republica Moldova în contextul procesului de asociere cu UE (CIVID)”.

Scopul evenimentului organizat de Institutul pentru Politici Europene de la Berlin, în parteneriat cu Institutul pentru Politici şi Reforme Europene şi Institutul pentru Inițiative Strategice, este de a soluționa problemele minorităților naționale.

Printre cei care au deschis evenimentul s-au numărat: Iulian Groza, director executiv IPRE; Viktoria Palm, manager de proiecte IEP; Maria Paslari, rectorul Universității „Grigorii Țambalac” din Taraclia; Vera Petuhov, director general adjunct, Agenția Relații Interetnice.

Participanții din cadrul dialogului au fost divizați în patru grupuri și timp de 15 minute au discutat pe marginea a patru teme alese anterior:

-Educația și mass-media;
-Dezvoltarea economică;
-Drepturile sociale;
-Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Exercițiul a fost organizat cu scopul de a identifica problemele și măsurile care trebuie implementate pentru consolidarea relațiilor interetnice în regiunea Taraclia. Astfel, au fost deduse următoarele concluzii:

1. Mass-media

Principala problemă constatată este că, majoritatea surselor mass-media manipulează și nu sunt independente financiar, iar internetul rămâne a fi cea mai importantă sursă de informare în regiune. Totodată, presa care difuzează în limba de stat nu este accesibilă minorităților din regiune, iar o soluție ar fi subtitrarea știrilor într-o limbă vorbită de minorități.

Participanții au propus drept soluție ca finanțarea mass-media să fie făcută fie din bugetul local sau cel de stat. O altă propunere a fost organizarea mai multor instruiri locale de informare privind calitatea contentului, precum și despre cum pot fi detectate știrile false.

2. Limba de comunicare și un mediu de afaceri favorabil pentru tineri

Cunoașterea și vorbirea precară a limbii române de către minorități este o barieră pentru dezvoltarea economică din regiune. Dar, totodată, participanții au menționat că utilizarea trilingvismului, care este caracteristic zonei Taraclia, ar aduce mai multe investiții în regiune.

O altă problemă ține de faptul că tineretul local nu prea cunoaște despre business incubatoarele din regiune, iar pentru a soluționa această problemă ar trebui sporit gradul de interes. Puține cunoștințe în domeniul scrierii și gestionării proiectelor rămâne a fi o barieră în dezvoltarea afacerilor, iar o îmbunătățirea a cooperării mediului de afaceri cu tineretul ar diminua din acest efect.

3. Servicii medicale

Taraclia este un raion dispersat, iar din această cauză cetățenii nu au un acces facil la serviciile medicale. Localnicii care sunt aproape de alte centre raionale sunt nevoiți să parcurgă un drum lung până în Taraclia, deoarece nu sunt primiți gratuit în centrele medicale din alte raioane.

Astfel, ar trebui sporită cooperarea inter-raională între serviciile medicale. Participanții au menționat că problemele sociale din Taraclia sunt comune întregii țări, iar pentru a le depăși ar trebui să existe o comunicare suficientă între autoritățile publice centrale și locale.

4. Programe de informare despre integrarea europeană

Cetățenii din zona Taraclia au cunoștințe limitate privind integrarea europeană, europenizare și Acordul de Asociere UE-RM. Aceste probleme sunt alimentate de către politicieni, discursul cărora polarizează și mai mult societatea. Pentru a depăși aceste probleme este necesar de dezvoltat programe de informare, precum și deschiderea unui Centru de informare UE în Taraclia.

Proiectul va derula timp de 11 luni (2018-2019) şi are drept obiectiv îmbunătățirea armoniei sociale la nivel regional prin încurajarea discursului public și elaborarea propunerilor de politici publice referitor la integrarea grupurilor etnice.

Printre acțiunile planificate se numără dezbateri publice, ateliere de lucru şi dezbateri TV în regiuni precum Soroca și Taraclia.