ZUGO

Temperaturile ridicate sunt o adevărată încercare pentru noi toţi. În cazul persoanelor cu boli cronice precum afecţiunile cardiace şi diabetul, starea de sănătate se poate agrava.

Medicul poate recomanda ajustarea tratamentului pentru hipertensiune

Inima este mai solicitată când temperaturile depăşesc indicele de confort termic. Dacă ai hipertensiune arterială sau insuficienţă cardiacă, eşti mai vulnerabil pe caniculă, mai ales dacă depui efort fizic. Persoanele cu boli cardiace este bine să facă o vizită medicului cardiolog, pentru a preveni complicaţiile cauzate de temperaturile crescute. Astfel, cardiacii trebuie să fie mai atenţi la posibilele efecte ale caniculei precum deshidratarea şi hipotensiunea (manifestată prin ameţeală, oboseală, dificultăţi de concentrare). În cazul pacienţilor hipertensivi, poate fi nevoie de reducerea dozelor, dar doar medicul va decide acest lucru, scrie clicksanatate.ro.

Poluarea amplificată de căldură poate agrava starea astmaticilor

Canicula creează disconfort şi persoanelor cu patologii respiratorii – astm, insuficienţă respiratorie, bronşită cronică. Temperaturile mari şi nivelul ridicat al radiaţiilor ultraviolete duc la creşterea concentraţiei de ozon, gaz atmosferic iritant pentru tractul respirator superior. Concentraţiile anormale de poluanţi pot duce la declanşarea unor probleme precum rinita, tusea, senzaţia de sufocare. În acest context, pot surveni mai des crize de astm, tuse, dispnee, iritaţie oculară. De aceea, persoanele cu boli respiratorii acute sau cronice trebuie să evite desfăşurarea activităţilor în aer liber în timpul orelor caniculare.

Ce trebuie să ştie pacienţii cu boli renale

Deshidratarea favorizată de caniculă creşte riscul de infecţii urinare şi de crize de colică renală (durerea provocată de pietrele la rinichi). De asemenea, se pot înregistra agravări ale stării persoanelor cu insuficienţă renală, de aceea, aceşti pacienţi trebuie să îşi monitorizeze starea de sănătate, să meargă la controale medicale şi să se hidrateze suficient.

Atenţie la glicemie!

La persoanele cu diabet de tip 2, pierderile de lichide sunt mai accentuate pe caniculă. Vara, sunt posibile mai mult creşterea sau, dimpotrivă, scăderea valorilor glicemiei. De aceea, pacienţii cu diabet trebuie să îşi monitorizeze cu atenţie glicemia. Consumul suficient de apă (trebuie evitate băuturile cu zahăr şi sucurile de fructe) poate preveni complicaţiile. Şi în cazul acestor pacienţi, medicul poate indica o eventuală ajustare a tratamentului.

Pacienţii cu tulburări mintale, mai vulnerabili vara

Persoanele suferind de depresie sau de schizofrenie sunt mai vulnerabile pe caniculă, deoarece neurotransmiţătorii implicaţi în apariţia acestor boli contribuie la reglarea temperaturii interne a corpului. De aceea, aceşti bolnavi sunt susceptibili a avea comportamente nepotrivite. Pentru limitarea riscurilor, cei cu boli psihice trebuie să evite efortul fizic, expunerea la soare şi să bea suficientă apă. Medicamentele antipsihotice şi unele antidepresive pot, la rândul lor, să altereze adaptarea organismului la căldură.

Pacienţii cu Parkinson se pot deshidrata mai uşor

Pe caniculă, persoanele cu boala Parkinson sunt mai sensibile la efectele deshidratării şi prezintă o capacitate de adaptare mai redusă. În cazul deshidratării, starea de rău asociată scăderii tensiunii este mai mare. Alte posibile efecte la aceşti pacienţi sunt agravarea constipaţiei şi creşterea frecvenţei infecţiilor urinare.

La pacienţii cu deficite cognitive precum boala Alzheimer, apar atât afectarea memoriei de scurtă durată, cât şi pierderea senzaţiei de sete.