ZUGO

Uniunea Europeană a adoptat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează 34 de persoane și 47 de companii și instituții implicate în susținerea războiului împotriva Ucrainei, în operațiunile „flotei din umbră” și în campaniile de propagandă și dezinformare desfășurate de Moscova.

Anunțul a fost făcut de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a precizat că măsurile urmăresc reducerea veniturilor Kremlinului din exporturile de petrol și combustibili, precum și combaterea atacurilor hibride îndreptate împotriva statelor europene.

Pe lista sancțiunilor au fost incluși oficiali ruși de rang înalt, producători de drone și furnizori de echipamente din China. De asemenea, Uniunea Europeană a sancționat doi oameni de afaceri și 24 de companii implicate în activitățile logistice ale așa-numitei „flote din umbră”, utilizată pentru a evita restricțiile impuse exporturilor de petrol rusesc.

Citește și: UE prelungește sancțiunile pentru Șor, Guțul, Plahotniuc, Tauber, Cavcaliuc și alte persoane din R. Moldova

Totodată, măsurile vizează persoane și organizații acuzate de implicare în campanii de propagandă și dezinformare. Printre cei sancționați se numără un jurnalist, un influencer, episcopul Georgi Șevkunov și Fundația prezidențială pentru inițiative culturale din Rusia.

Uniunea Europeană a introdus sancțiuni și împotriva a 15 persoane considerate responsabile de persecutarea opozantului rus Alexei Navalnîi. Printre acestea se numără agenți ai serviciului federal de securitate FSB, cadre medicale și judecători. De asemenea, a fost sancționată o companie acuzată că a furnizat tehnologie de recunoaștere facială folosită pentru identificarea și reținerea activiștilor opoziției.

Cine sunt persoanele incluse pe lista sancțiunilor UE:

Alina Juc – cetățeancă a Republicii Moldova, acuzată că a coordonat o rețea finanțată de Rusia și afiliată lui Ilan Șor, implicată în acțiuni de dezinformare și influențare a alegerilor parlamentare din 2025.

Anton Tregub – cetățean rus, despre care UE afirmă că a coordonat de la Moscova activitatea partidului „Moldova Mare”, inclusiv strategia electorală și formarea listei de candidați.

Anton Usov – activist al organizației „Frontul Popular – Echipa lui Putin”, acuzat că a desfășurat o campanie de influență prin intermediul unor structuri religioase și al unor platforme media asociate acestora.

Iuri Vitneanski – membru al partidului „Renaștere” și al Blocului „Victorie”, sancționat pentru răspândirea dezinformării și promovarea unor narațiuni privind presupuse amenințări la adresa neutralității Republicii Moldova.

Ruslan Garbalî – lider al organizației teritoriale Vulcănești a partidului „Renaștere”, acuzat de implicare în organizarea și coordonarea unor proteste plătite înaintea alegerilor parlamentare din 2025. Potrivit UE, acesta ar fi avut rolul de a recruta și remunera participanții la acțiuni anunțate de Ilan Șor.

Într-o reacție pe rețelele de socializare, Irina Vlah a criticat sancțiunile impuse de UE: „Asta e tot ce trebuie să știm despre UE, democrație și integrare europeană”. Politiciana a dat asigurări că va continua „lupta” și că „mai devreme sau mai târziu, adevărul va triumfa”.

Tot luni, Consiliul Uniunii Europene a decis prelungirea până la 23 iunie 2027 a sancțiunilor impuse Rusiei după anexarea ilegală a Crimeei și a orașului Sevastopol.