17 ani de la protestele violente din 7 aprilie 2009. Manifestație în centrul capitalei
„Ce a fost pe 7 aprilie 2009?” – un banner cu această întrebare este afișat marți, 7 aprilie, în Piața Marii Adunări Naționale din centrul Chișinăului de Amnesty International Moldova, care urmărește prin această acțiune să evoce protestele violente de acum 17 ani. În urma abuzurilor polițiștilor, procurorilor și magistraților, un singur polițist a fost condamnat, iar responsabilitatea politică a fost în mare parte evitată, foștii demnitari regăsindu-se ulterior în alte partide, scrie TVR Moldova.
Acțiunea Amnesty International își propune să creeze spațiu pentru discuții publice despre memorie, adevăr și justiție. Trecătorii vor putea scrie opinii, reflecție și amintiri, între 7:00 și 19:00. Reprezentanții Amnesty International au declarat că prin această inițiativă solicită dreptate pentru victime și vor să păstreze în memoria colectivă evenimentele din 7 aprilie 2009”.
Pe 7 aprilie 2009, zeci de mii de tineri au ieșit în Piața Marii Adunări Naționale pentru libertate, democrație și un viitor european al Republicii Moldova după ce Partidul Comuniștilor obținuse o nouă victorie la alegerile parlamentare din 5 aprilie – 49.48% de voturi, 60 mandate. Se estimează că sute de oameni au fost maltratați în comisariatele de poliție și judecați la miez de noapte. În noaptea de 7 spre 8 aprilie, în apropierea Guvernului a fost bătut cu bestialitate tânărul Valeriu Boboc, iar în urma traumelor suportate acesta a decedat. Cel găsit vinovat de moartea lui Valeriu Boboc a fost găsit Ion Perju, polițist condamnat în 2015 la zece ani de închisoare.
În timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, a fost distrusă Declarația de Independență a Republicii Moldova și a ars o parte semnificativă a colecției de documente din Arhiva Parlamentului. Au fost distruse circa 3.000 de dosare care conțineau informații din perioada 1946-2009: stenograme ale ședințelor plenare ale Parlamentului, colecții de acte adoptate, hotărâri ale Biroului permanent, procese-verbale ale ședințelor comisiilor, dispoziții ale conducerii Parlamentului, documente privind activitatea fracțiunilor parlamentare, dosare personale ale deputaților și angajaților Secretariatului Parlamentului.
Mai multe anchete jurnalistice arată că, după evenimentele din 7 aprilie 2009, justiția nu și-a făcut pe deplin rolul. Demnitari apropiați de guvernarea de atunci (PCRM), implicați fie prin acțiuni, fie prin nepăsare, nu au fost trași la răspundere, iar ulterior unii s-au regăsit în alte formațiuni politice, precum PD și PSRM. Investigațiile vizează inclusiv procurori și judecători care au dispus arestarea și au judecat tineri protestatari maltratați în comisariatele de poliție, evidențiind un deceniu marcat de lipsa pedepselor pentru abuzuri și de perpetuarea injustiției.
În noiembrie 2021, procurorul general interimar Dumitru Robu a dispus reluarea urmăririi penale în dosarul „7 aprilie” 2009, în urma unei sesizări depuse de deputatul Lilian Carp. Decizia a fost motivată de declarațiile lui Boris Sprâncean, care a afirmat că a văzut arme pregătite pentru a fi folosite împotriva protestatarilor.
Dosarul a fost preluat de PCCOCS, iar procurorii investighează inclusiv ipoteza potrivit căreia anumite persoane ar fi fost pregătite să deturneze protestele prin utilizarea armelor de foc. Ancheta vizează posibile infracțiuni precum uzurparea puterii de stat, dezordini în masă și amenințări la adresa securității naționale.
În paralel, investigații jurnalistice arată că, în anii care au urmat evenimentelor din aprilie 2009, nu s-a făcut pe deplin justiție, iar unii demnitari implicați nu au fost trași la răspundere, fiind ulterior asociați cu alte formațiuni politice.
