ZUGO

Poetul Mihai Eminescu s-a stins din viață pe 15 iunie 1889. Deși au trecut 131 de ani de la trecerea în neființă a Luceafărului, încă nu se cunoaște cu exactitate cauza morții sale. 12 dintre cei mai importanți medici români și-au expus părerea asupra acestui subiect, însă opiniile lor rămân a fi puse sub semnul întrebării.

Oficial, cauza morţii a fost sifilisul, maladie de care poetul ar fi suferit în ultimii săi șase ani de viaţă. De-a lungul anilor, în presă se vehicula că Mihai Eminescu ar fi fost asasinat.

Totuși, o carte semnată de 12 dintre cei mai importanţi specialişti în medicină din România desfiinţează atât mitul sifilisului, cât şi pe cel al crimei, scre digi24.ro.

Academicianul Eugen Simion susține că a analizat o mulțime de documente și toată descripţia bolii, iar Mihai Eminescu nu ar fi avut simptomele respective.

Un alt specialist, Victor Voicu, farmacolog si toxicolog, spune că în raportul autopsiei poetului nu apar leziunile cerebrale specifice sifilisului. Ceea ce înseamnă că tratamentul cu mercur, folosit la acea vreme, nu avea cum să-i facă bine.

„Diagnosticul de sifilis nu a fost documentat, pe vremea aceea nici nu se putea documenta. Era interpretat pe semnele clinice, pe contactul sexual, pe fenomenele cutanate ce apăreau după contactul sexual la un interval de timp”, susține Eduard Apetrei, medic cardiolog.

Mai mulți experți reuniţi de Academia Română consideră că Mihai Eminescu a avut o ateroscleroză precoce şi o personalitate de tip bipolar care, alături de tratamentul greşit şi de propriile vicii, i-au grăbit sfârşitul. Așadar, este foarte probabil ca Mihai Eminescu să fi murit în urma unui infarct.

„M-am documentat în primul rând asupra efectelor produse de intoxicaţia cu mercur pe aparatul cardiovascular. Din rapoartele medicale reiese că el avea palpitaţii, că a avut leşinuri și că se plângea de dureri toracice, deci putea să fie angină, că nu mai putea urca, persista oboseala, efortul. El a avut și o suferinţă cardiovasculară. Era fumător, avea factor de risc major”, afirmă profesorul universitar Eduard Apetrei.