CNN: Cele cinci lucruri care s-ar putea întâmpla în Ucraina de acum încolo

A trecut o lună de când trupele rusești au invadat Ucraina și, în ciuda unor victorii rapide obținute la început, avansul lor în unele orașe-cheie, inclusiv în capitala Kiev, a încetinit. Deși este tot mai clar că asaltul Rusiei asupra Ucrainei nu a decurs conform planului, Moscova continuă să își folosească puterea aeriană pentru a distruge orașe și a-i lua pe civili drept ținte, ca să determine Ucraina să se supună. Așadar, încotro se îndreaptă acest război? CNN prezintă cinci aspecte ce ar trebui urmărite în următoarele săptămâni.

1. Rusia și-ar putea intensifica campania de bombardamente

Cu cât Rusia primește mai multe lovituri la sol, cu atât este mai probabil să-și intensifice campania de bombardamente aeriene și să folosească arme cu care să riște cât mai puțin viața soldaților săi.

Există puține informații fiabile care să vină din Ucraina sau din Rusia cu privire la numărul real de morți, dar un articol publicat luni într-un tabloid rusesc a sugerat că partea rusă a pierdut aproape 10.000 de soldați și că alți 16.000 au fost răniți. Site-ul Komsomolskaia Pravda a șters destul de repede articolul, susținând că datele au apărut ca urmare a unui atac informatic. CNN nu a putut verifica în mod independent cifrele, dar bilanțul morților este destul apropiat de cel raportat de agențiile de informații americane. În plus, în regiunea Mikolaiv, din sud, autoritățile locale spun că nu știu ce să facă cu sute de cadavre de ruși.

Astfel de pierderi, dacă se dovedesc a fi adevărate, ar explica atât stagnarea trupelor terestre, cât și intensificarea bombardamentelor aeriene asupra unor orașe-cheie, precum și folosirea altor tehnici. De exemplu, un înalt oficial american din domeniul apărării a declarat că Rusia a început să tragă asupra orașului Mariupol, din sudul țării, de pe navele din Marea Azov.

„Rusia are în continuare capacități și rezerve și vom asista la o creștere a intensității atacurilor pe măsură ce face eforturi de a aduce mai multe trupe”, a declarat pentru CNN Jeffrey Mankoff, cercetător la Institutul pentru Studii Strategice Naționale din cadrul Universității Naționale de Apărare din SUA, scrie Digi24.

Ministerul britanic al Apărării susține că Rusia a adus trupe din întreaga țară, inclusiv din flota sa din Pacific. De asemenea, atrage luptători din Armenia și din companii militare private, sirieni și alți mercenari.

Întrebarea este cât timp mai poate continua Rusia cu pierderi mari de personal.

„Vor fi mai multe trupe și alte echipamente și ajutoare, desigur, dar va exista un punct de la care va fi greu să menții acest ritm operațional, mai ales atunci când îți este afectată capacitatea de realimentare”, a arătat Mankoff.

2. În timp ce pare că se concentrează asupra Kievului, Rusia ar putea să-i încercuiască pe luptătorii ucraineni în estul țării

Se vorbește mult despre faptul că efortul de război al Rusiei a stagnat, dar asta ar însemna să știm care au fost obiectivele inițiale ale Moscovei. Or, acest lucru este greu de știut, cu siguranță. Justificarea publică pentru invazie este de natură propagandistică – „denazificarea Ucrainei”.

Probabil că Rusia va încerca – cel puțin – să-și anexeze părți din estul Ucrainei. Zone precum Donețk și Lugansk, care alcătuiesc regiunea Donbas, au fost controlate de separatiștii susținuți de Rusia din 2014, când Rusia a anexat Crimeea, și, deși ambițiile Rusiei se pot extinde dincolo de Donbas, este probabil ca acesta să fie încă punctul central, spun experții.

În timp ce se acordă multă atenție avansului Rusiei spre Kiev, cea mai mare parte a armatei ucrainene rămâne concentrată în apropiere de Donețk și Lugansk. Mișcarea trupelor rusești sugerează că încearcă să încercuiască forțele ucrainene pe trei laturi și este probabil ca acesta să fie principalul obiectiv al Rusiei.

„Forțele angajate în încercuirea Kievului sugerează fie că a fost un obiectiv pe care Rusia l-a crezut ușor de atins, fie Moscova a supraestimat capacitățile acestor forțe. Deci, acest lucru duce, în parte, la concluzia că o încercuire a trupelor ucrainene face parte din obiectivul pe care Rusia caută să îl atingă. Iar mișcările forțelor rusești par să sugereze că asta se întâmplă”, a comentat pentru CNN Sam Cranny-Evans, analist de cercetare la Royal United Services Institute (RUSI). El a adăugat că presa occidentală s-a concentrat atât de mult pe pierderile Rusiei și pe sfidarea Ucrainei, încât dă o imagine falsă a dinamicii războiului.

„Dacă ne uităm la aceste hărți, este clar că forțele rusești au avansat de fapt mult timp într-o țară foarte mare. Au cucerit destul de multe orașe, așa că acum sunt mult mai mulți cetățeni ucraineni care trăiesc sub dominația rusă decât erau în urmă cu trei săptămâni”, a arătat Cranny-Evans. „Indiferent de câte vehicule rusești au sărit în aer sau câți soldați ruși au fost uciși, este probabil să existe și un număr foarte mare de ucraineni care au avut o soartă similară”, mai spune analistul.

3. Vorbe multe despre discuții de pace

Unul dintre scenarii spune că războiul din Ucraina ar putea deveni un conflict prelungit. Dar este probabil ca Rusia să fi pierdut un număr semnificativ de soldați, arme și echipamente în acest război și, deși în trecut s-a implicat în conflicte de lungă durată, nu va dori să iasă din acesta cu armata sa total distrusă. Așadar, ar putea fi dispusă să ia în serios discuțiile de pace, spun analiștii.

„Negocierile sunt singurul domeniu în care lucrurile par cât de cât promițătoare, deoarece atât Rusia, cât și Ucraina au declarat în ultima săptămână că se îndreaptă spre o discuție reală și substanțială, în loc ca Rusia să se limiteze la a da un ultimatum”, a declarat pentru CNN Keir Giles, expert al think tank-ului britanic Chatham House.

Oficialii ruși au declarat că printre cererile lor se numără: Ucraina să renunțe la demersul de a adera la NATO, să se „demilitarizeze” și să adopte un statut de „neutralitate”, așa cum au făcut Austria și Suedia. Dar toate aceste condiții ar trebui să fie negociate cu Kievul.

Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat marți, într-un interviu acordat CNN, că Rusia dorește, de asemenea, ca Ucraina să accepte că Crimeea – pe care Rusia a anexat-o în 2014 – este oficial parte a Rusiei și că republicile separatiste Lugansk și Donețk „sunt deja state independente”.

Numeroși experți au speculat că Rusia va căuta să ciopârțească părți din estul Ucrainei, mai ales dacă ajutorul occidental, atât militar, cât și umanitar, nu va reuși să ajungă la timp la ucraineni.

Dar oficialii americani nu sunt atât de optimiști că discuțiile vor decurge bine. Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat săptămâna trecută că o soluție diplomatică la război este puțin probabilă, afirmând că acțiunile Rusiei „sunt în total contrast cu orice efort diplomatic serios de a pune capăt războiului”.

El a sugerat, de asemenea, că Rusia ar putea escalada războiul prin utilizarea de arme chimice.

4. Deportări masive ale ucrainenilor în Rusia

Rusia le-a spus locuitorilor din orașul Mariupol – aflat sub tirul neîncetat al bombardamentelor – că deschid „coridoare umanitare” pentru a permite civililor să fugă, dar zeci de mii dintre ei au fost transportați, de fapt, în Rusia, fără voia lor, susțin oficialii ucraineni.

Agenția rusă de stat RIA Novosti a informat că aproape 60.000 de locuitori din Mariupol au ajuns pe teritoriul rus „în deplină siguranță”. Presa rusă a arătat cozi lungi de vehicule care se îndreptau aparent spre est, spre graniță, la aproximativ 40 de kilometri de Mariupol.

Consiliul din Mariupol acuză însă Rusia că i-a forțat pe rezidenți să meargă în Rusia împotriva voinței lor. Primarul din Mariupol, Vadim Boicenko, a declarat sâmbătă că „ceea ce fac ocupanții este cunoscut generațiilor mai în vârstă, care au văzut evenimentele îngrozitoare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când naziștii ridicau oameni cu forța”.

Există acum îngrijorarea că istoria se repetă și se fac noi deportări de populație.

„Rusia are o istorie de represalii brutale împotriva civililor din orice zonă, mai ales atunci când întâmpină rezistență. A trecut deja la deportarea oamenilor din Mariupol în zonele îndepărtate ale Rusiei, ceea ce vine direct din scenariile Rusiei secolului XX”, spune Keir Giles, expert al think tank-ului britanic Chatham House, referindu-se la deportările a sute de mii de persoane din teritoriile anexate de Uniunea Sovietică.

„În general, pe acești oameni îi așteaptă destine destul de îngrozitoare. Dacă supraviețuiesc, nu se mai întorc decât după ani sau decenii”, explică expertul.

5. Alte milioane de ucraineni ar putea fugi din țară, lăsând o națiune fărâmițată

Soarta războiului este una, dar soarta Ucrainei este alta. La fel cum puterea aeriană rusă a lăsat unele dintre orașele și localitățile siriene îngropate în moloz, părți din Ucraina încep să arate la fel. Deja, peste 3,5 milioane de ucraineni au părăsit țara. Cei mai mulți sunt femei și copii, ceea ce înseamnă că familiile sunt destrămate. Războiul a declanșat cea mai mare mișcare de refugiați pe care Europa a văzut-o de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Numărul acestora crește cu aproximativ 100.000 de persoane pe zi. Dacă includem și numărul de persoane strămutate în interiorul țării, 10 milioane de ucraineni și-au părăsit acum casele. Este aproape un sfert din populația țării.

Iar ceea ce arată războaiele din trecut este că, de multe ori, refugiații nu se mai întorc niciodată în țările lor de origine. De multe ori, nu prea mai au unde să se întoarcă. Alteori, amenințarea unui nou război este suficientă pentru a-i ține departe.

Este un lucru la care negociatorii vor trebui să se gândească în orice discuție care se profilează la orizont. Chiar dacă se poate găsi o soluție diplomatică pentru a pune capăt acestui război, o întrebare va rămâne: este suficient pentru a-l preveni următorul? spune Sam Cranny-Evans, de la RUSI.

„Dacă ne uităm, din punct de vedere istoric, la regimurile autoritare cu performanțe militare slabe, acestea nu prea au tendința de a-și schimba comportamentul într-o direcție pozitivă după aceea. Așa că dacă ucrainenii spun: „Bine, vom fi neutri, doar ieșiți”, rușii ar putea spune: „Nu, trebuie să ne dați Donețk și Lugansk”. Acest lucru ar putea fi suportabil pentru Ucraina, poate, pentru a opri războiul. Dar ce se întâmplă dacă, de exemplu, peste 10 ani, Ucraina avansează și își modernizează semnificativ armata? Sau dacă următorul președinte rus vrea să își demonstreze valoarea și pornește un alt război? Există o mulțime de scenarii la care trebuie să ne gândim atunci când vorbim despre ce ar putea duce la încheierea acestui război”, subliniază analistul.