opinie | Timp de o lună, statul a pierdut circa 277 de milioane de lei în urma crizei de pe piața petrolieră. „Preţurile nu sunt dictate de regulile economiei de piaţă, ci de interese politice”

Doar în iulie, statul a pierdut circa 277 de milioane de lei în urma crizei de pe piața petrolieră. Potrivit coment.md, cifra este estimată de către specialiști din domeniu.

Specialiștii spun că pentru fiecare tonă de motorină importată, statul încasează impozite de 5789 de lei. Până la criză, lunar, în țară intrau circa 60.000 de tone de motorină, însă în iulie au ajuns doar 11.000 de tone.

Petroliştii dau vina pe aşa-numita „lege Oleinic”, botezată după numele deputatului care a elaborat-o şi promovat-o. În baza ei, ANRE a elaborat o metodologie de calcul a preţului la combustibil, care-i impune pe agenţii economici de pe această piaţă practic să lucreze în pierdere.

„Spre exemplu, pe 26 iulie, preţul unei tone de motorină era de 18.029 de lei. Sinecostul unui litru de motorină era de 15,15 lei. ANRE, în baza noii metodologii, a plafonat preţul la 15,4 lei. Deci, la fiecare litru, agenţii economici deja pierdeau 11 bănuţi, iar dacă mai adăugăm şi preţul livrării către clienţi, care variază de la 10 la 23 de bani per litru, vedem că pierderile sunt şi mai mari. Astăzi, e deficit de motorină – autocisternele stau în rând câte trei-patru zile la Giurgiuleşti pentru a se încărca. Multe staţii PECO sunt uscate, iar pentru repornirea lor şi asigurarea bunei funcţionări va fi nevoie de circa o lună şi jumătate”, menționează experții.

În același timp, conform lot, dacă anterior agenţii economici din domeniu achiziţionau motorina en-gros şi economiseau câte 40 de bănuţi la litru, acum, în conformitate cu noile reguli, ei plătesc pentru fiecare litru de motorină cu un leu mai mult decât anterior. De asemenea, diferențele de preţ sunt semnificative dintre Moldova şi ţările vecine. Bunăoară, în Ucraina preţul mediu al unui litru de motorină este de 18,61 lei, iar în România – 24,92 de lei.

Şi petroliştii, şi agenţii economici din agricultură nu înţeleg ale cui interese le promovează de facto „legea Oleinic” şi consideră că organele abilitate ale statului ar trebui să investigheze acest lucru. „S-a ajuns la aceea că în Moldova preţurile nu sunt dictate de regulile economiei de piaţă, ci de interese politice sau de populism”, punctează aceștia.