fbpx

podcast „Noi și Europa” | Reformarea învățământului universitar: cine trebuie să-și asume schimbarea?

Toamna se numără…studenții. Cei pe care îi mai avem. Mai multe universități din Republica Moldova se confruntă în ultimii ani cu problema atragerii unui număr suficient de studenți pentru a menține în regim de lucru facultățile și programele de studii existente. În ultimii zece ani, numărul de studenți din sistemul universitar a scăzut cu peste 40%, ajugând în prezent la aproape 60 000. În același timp, oferta celor 26 de universități publice și private din Republica Moldova depășește cu mult cererea din învățământul superior. Iar prognozele pentru următorii zece ani nu sunt deloc îmbucurătoare. În condițiile unui spor natural negativ și a emigrării în masă, prognozele experților vorbesc despre un număr de aproximativ 15 000 de studenți pentru anul 2030.  

Urmărește-ne pe Telegram și Instagram.

Suntem martorii unei probleme complexe, care necesită reforme și o viziune de substanță pe termen scurt și mediu atât din partea conducătorilor universităților, cât și a instituțiilor guvernamentale. Cine și cum ar trebui să asigure reorganizarea instituțiilor din învățământul superior? Cât de dependente sunt bugetele universităților de fluctuația numărului de studenți? Cum putem crește atractivitatea universităților din Republica Moldova pentru studenții străini? Este consolidarea autonomiei universitare cheia pentru reformele interne ale universităților?  

Am încercat să găsim răspunsuri la aceste întrebări, dar și să înțelegem care sunt prioritățile de reformă pentru modernizarea Universității de Stat din Moldova, alături de Igor Șarov, rectorul USM. 


Domnule rector, în Republica Moldova se discută în ultimii ani despre o descreștere tot mai acută a numărului de studenți din cauza procesului de emigrare. Iată, de exemplu, doar în ultimii 4 ani avem o scădere de aproape 15% a numărului de studenți înscriși în cadrul ciclului de licență în universitățile din Republica Moldova. Care este situația la zi pe această dimensiune? Și ce impact are scăderea numărului de studenți asupra bugetului și resurselor de care dispune o universitate? 

Cristina, aveți perfectă dreptate, discutăm mult în ultimii ani despre descreștere. Au fost publicate multiple studii cu referire la acest subiect. Pentru a aduce doar exemplu a câteva dintre acestea, un studiu realizat de către Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung, un studiu realizat de către reprezentanții Fondului Monetar Internațional în anul 2018, începând cu luna februarie și până în luna noiembrie, 8 experți au evaluat sistemul învățământului superior și a învățământului profesional tehnic din Republica Moldova, în baza la câțiva indicatori. Un studiu similar a fost realizat și de Centrul de Implementare a Reformelor, condus de către Iurie Ciocanu în perioada anului 2018. Rezultatele la toate acestea sunt într-adevăr îngrijorătoare. Avem multe instituții publice și avem studenți în descreștere. În așa fel, începând cu anul 2012, învățământul superior din Republica Moldova a fost finanțat în baza unei metodologii care a fost prelungită timp de 8 ani prin hotărâri de guvern anuale. Vorbeam despre necesitatea unei metodologii per student care a fost aprobată abia în anul trecut în anul 2020, ca parte componentă a unei reforme care e legată de trei piloni: aprobarea nemijlocită a metodologiei de finanțare per student, cea de-a II-a, luând în calcul că avem multe instituții publice, două din acestea au fost absorbite de către Universitatea de Stat din Moldova și Academia de Administrare Publică, este vorba de Universitatea Cantemir și Institutul de Relații Internaționale. Tendințele de care ați vorbit dumneavoastră, de descreștere a numărului de studenți ca rezultat al studiilor de care v-am vorbit dumneavoastrp, sunt mai mult decât îngrijorătoare. Astfel, conform unor cifre, putem să ajungem către anul 2030 la 16-18 000 de studenți, vizavi de peste 50 000, pe care îi avem în acest an. Ori, anumite tendințe care s-ar părea să fie îmbucurătoare, de creștere a numărului de studenți în anul trecut, pentru prima dată nu sunt deloc relevante, pentru că ele sunt cauzate de covid și faptul că nu au plecat o parte a studenților peste hotare la studii, ori de faptul că au fost anulate examenele de bacalaureat pentru diferite categorii, inclusiv pentru restanțierii din acel an. Deci, eu cu siguranță și cu certitudine, cred că nu numai în învățământul superior, dar și în învățământul profesional tehnic, această reformă trebuie să înceapă în perioada imediat următoare. Pentru aceasta sunt toate premisele, avem studiile elaborate, avem echipe competente în cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, atât în direcțiile de învățământ profesional tehnic, învățământ superior, în direcțiile de știință. Vvem un ministru, domnul Anatol Topală, care cunoaște foarte bine realitățile în învățământul superior, o viață întreagă este în învățământul superior, a ocupat diferite funcții, inclusiv în funcție de secretar general al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării și a fost implicat în mod direct în începutul acestei reforme a învățământului superior din Republica Moldova. Cel de-al III-lea pilon al acestei reforme a fost și proiectul Băncii Mondiale, în care trebuie să fie alocate peste 30 milioane de dolari în învățământ conform priorităților care au fost dictate de către guvernul Republicii Moldova. Acestea ar fi pedagogie, medicină, IT, inginerie. De fapt, reforma învățământului superior a și fost una din condițiile proiectului Băncii Mondiale, un proiect la care țin foarte mult și de care m-am bucurat, începând cu toamna anului 2017, numit în funcția de Secretar General al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, proaspăt atunci comasat și s-a finisat în vara anului trecut, astfel încât avem posibilitatea, astăzi să investim în instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova, pentru a le face mai atractive pentru studenți. 

Domnule rector, credeți că atragerea studenților străini ar fi o soluție la problema numărului în descreștere a studenților din universitățile din Republica Moldova și cât de pregătite sunt universitățile noastre, inclusiv Universitatea de Stat, să ofere programe de studii pentru studenții din afara țării? 

Da, într-adevăr atragerea studenților străini ar fi nu numai o soluție, aceasta cred că ar trebui să fie unul din obiectivele noastre principale ca și universitate. Temerile mele pentru acest an sunt legate de Covid. În calitate de rector al Universității de Stat din Moldova, după confirmarea mea în funcție, au fost vizitele pe care le-am întreprins, discuțiile cu recruți din diferite state pentru a prezenta oferta educațională a Universității de Stat din Moldova. Temerile mele sunt legate în acest an, de un nou val al Covid-ului, ceea ce probabil că ar face imposibilă pentru unele state care se află într-o situație mai complicată, din acest punct de vedere pentru a veni și a-și continua studiile la Chișinău. Dar în orice caz, în calitate de rector, pentru mine aceasta este una din prioritățile principale. În ceea ce privește cât de pregătiți suntem să oferim programe de studii pentru studenții străini, la programele existente, actualmente la universitate noi vom adăuga și noioportunități atât pentru studiul în limba română, pentru cei care vor dori să învețe limba română, pe urmă să se încadreze în grupele cu predare fie în limba română, fie în limba rusă, cât și programe de predare în limba engleză. La oferta educațională existentă pentru moment, noi vom adăuga și altele. O altă direcție a noastră importantă sunt diplomele duble, în așa fel încât, la programele existente cu diplome duble la moment cu universitățile din București, Iași, Suceava, să adăugăm și alte universități, și alte specializări pentru interior, în care să putem pe de o parte demonstra că universitățile noastre, unele sunt competitive, corespund rigorile, dar și să avem posibilitatea de a schimba planurile de studii, racordându-le la tendințele care există astăzi la universitățile din România, ori la cele din Europa. 

Domnul Șarov, aș vrea să abordăm un pic și tematica autonomiei universitare. Am putut asista cu toții la tergiversarea neîntemeiată a procesului de confirmare a dvs. în funcția de rector al Universității de Stat de către Ministerul Educației. Care este realitatea legată de autonomia universitară, dincolo de litera legii, unde totul sună foarte bine? 

Tot mai des vorbim în ultimul timp de autonomia universitară, inclusiv în studiile respective despre care v-am vorbit anterior. Acest subiect este examinat în ansamblu, scoțându-se în evidență o serie de carențe care existăpentru moment. Sunt sigur că este loc pentru discuții atât pe platforma rectorilor din Republica Moldova, Consiliului Rectorilor, cât și în discuțiile cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Cazul de care ați vorbit dumneavoastră, în opinia mea, este un caz relevant, care cu siguranță va aduce la anumite schimbări în documentele legate de alegerile unui rector. Vorbim pe de-o parte de o autonomie universitară și pe de altă parte, o imixtiune directă din partea politicului, ori a ministerului, în problemele interne a unei universități. Ori, nu poți să furi un vot al unei comunități academice. Vreau să vă spun dumneavoastră că această tergiversare de trei luni în funcția de rector al Universității de Stat din Republica Moldova, au avut consecințe destul de dure pentru comunitate. Nu a fost aprobat la timp bugetul Universității de Stat din Moldova, nu am putut imediat să aprobăm strategia Universității de Stat din Moldova, în așteptarea a viziunii unui nou rector și a echipei. Cu atât mai mult că procedeele care sunt folosite sunt de sorgintea unor procedee existente în Uniunea Sovietică, în perioada unui regim totalitar. Iar practicile sunt cele care tind de anii 1937-1938, cu scrisori anonime și cu tergiversarea intenționată a unui proces în dorința de a nu admite venirea mea în funcția de rector. Pentru a aduce doar câteva exemple. Au fost pe parcurs înaintate două scrisori anonime care au stat la baza tergiversării acestui proces, din momentul când scrisorile anonime nu se examinează de către minister, Aceleași puncte care erau fixate în scrisorile anonime, paradoxul, reminiscența trecutului, un fel de homo sovieticus, s-a apelat la un cetățean dintr-un sat, din unul din raioanele din Republica Moldova, care a expus exact punctele fixate în scrisorile anonime, fiind deranjat de alegerile la universitate. Exact practicele, care eu ca membru al Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului totalitar comunist, le-am examinat în perioada anului 2010 și credeam că țin de domeniul trecutului. Nu, nu a fost așa ceva să fie. Și al II-lea exemplu care vreau să vi-l aduc din perioada aceluiași mandat de ministru, care vizează grav autonomia. Permanent când doamna prorector Otilia Randaraș, fiind în funcția de rector a primit o invitație de la Universitatea din București și cu care am mers împreună, inițial a primit un refuz, vei merge pe urmă. Despre ce vorbim noi? Vorbeam cu colegii de la Universitatea din București și colegii mei nu puteau să înțeleagă. Cum așa, când trebuie să mergi într-o deplasare, trebuie să-ți ceri permisiunea de la minister și să primești un refuz. Pe de-o parte, noi vorbim despre grave probleme financiare cu care se confruntă universitățile și deschiderea universităților din România pentru Republica Moldova, pentru Universitatea de Stat din Moldova, este una enormă.Vreau să profit de această ocazie și să mulțumesc cu această cale, guvernului României, colegilor noștri de la universitățile din România, rectorul Universității din București, în acest caz domnului Marian Preda, pentru deschidere totală față de instituția noastră. În condițiile în care încerci să identifici resursele financiare, să cauți parteneriate, mai sunt puse încă anumite piedici. Acestea sunt două studii de caz, care sper să nu se mai repete, indiferent cine vine într-o funcție de ministru.  

Sperăm și noi să nu mai existe astfel de practici. Într-un interviu pe care l-ați acordat la 100 de zile după începutul mandatului de rector al Universității de Stat, dumneavoastră, domnule Șarov ați menționat că, citez: ,,Astăzi, universitatea nu poate rămâne doar un centru de instruire, ci și un spațiu stimulativ pentru idei și proiecte ce vizează viața întregii societăți. Spuneți-ne, ce presupune viziunea dumneavoastră cu privire la modernizarea învățământului universitar? 

Este un complex mai larg de idei vizavi de acest subiect. Pe de o parte, universitatea îndeplinește misiunea sa principală și la o mare parte a specialităților suntem foarte atractivi, și încă nu avem rezultatele definitive ale admiterii din acest an. Dar, în orice caz, suntem mai bine decât în anii precedenți și mă bucură acest interes sporit pentru specialitățile tradiționale care s-au bucurat de interes din partea abiturienților. Pe de altă parte, avem o doză de neliniște în ceea ce privește specialitățile pedagogice. În primul rând și mă refer la cele exacte, în mod special la fizică, matematică, unde absolvenții vin tot mai puțini. Atunci tendințele legate de o dinamică negativă a contingentului de studenți, de micșorare a numărului de studenți cu frecvență la zi, mărirea numărului de studenți la fără frecvență, mărirea numărului de programe nesolicitate, micșorarea numărului de studenți în grupele academice la master, diminuarea atractivității carierei universitare, sunt întrebările care nu poate să nu ne preocupe și vreau să cred că acel complex de idei început în anul 2018, de schimbare a atitudinii față de profesor, trebuie să continue mai departe. Pe lângă stimulentele care au fost, o reformă în această ordine de idei este una inevitabilă: schimbarea atitudinii pentru cadrul didactic. În cadrul Universității de Stat, cu posibilitățile noastre modeste, vom face acest lucru deja pentru a stimula tinerii prin micșorarea șarjei didactice pentru tinerii specialiști. Deja în luna septembrie printr-o decizie a senatului voi propune acest lucru. Am fost susținut deja de biroul senatului Universității de Stat din Moldova, dar problema oricum rămâne. Universitatea de Stat din Moldova își propune, în continuare, să stimuleze politicele pe diverse domenii în cadrul centrelor, pe care ne propunem să le creăm în cadrul Universității de Stat din Moldova. Unica entitate viabilă să elaboreze politici este ministerul, dar aceasta nu înseamnă că universitățile nu pot să fie un generator de idei pragmatice pe diverse domenii, fie că sunt politicile educaționale, politicile de mediu, fie politicile în domeniul media, în domeniul științelor exacte și așa mai departe. În această ordine de idei, deja am întreprins anumiți pași. Centrul MEDIACOR, care este susținut de Guvernul Statelor Unite ale Americii, a Marii Britanii și al Suediei, o investiție a  Guvernului Republicii Moldova și a Universității de Stat din Moldova, coagulare estimativă a 3 milioane de dolari, deja va începe activitatea sa în luna septembrie, iar definitiv va fi construită cred că pentru luna februarie a anului viitor, unde noi vom avea posibilitatea să apropiem programele noastre de studii de necesitățile pieții muncii. Ori adesea vorbim despre o piață a muncii și schimbările în planurile de studii nu sunt atât de grăbite cum ne dorim noi. Acordurile pe care le avem cu Camera de Comerț, cu alte entități, fac să ne facă mult mai aproape de necesitățile pieții muncii. Chiar astăzi am avut o întâlnire cu colegii de la ATIC, care mi-au confirmat încă o dată că pregătirea specialiștilor în domeniul tehnologiilor informaționale în Republica Moldova, nu corespunde pe de-o parte nici noilor realități în mare parte, dar pe de altă parte, nici după numărul de specialiști în domeniu nu sunt suficienți. Aici problema e dublă. Pe de-o parte, avem la nivelul clasei a 9-a în jur de 30 000 de absolvenți, dintre care o mică parte optează pentru ciclul real, pentru a ajunge ulterior la aceste specialități. Deschiderea unui centru Tekwill este una dintre prioritățile noastre și în perioada imediat următoare cred că vom deschide și un asemenea centru în cadrul Universității de Stat din Moldova. Universitatea de Stat din Moldova își propune să fie un hub, un generator de idei, în diverse domenii, pe lângă misiunea sa principală, de pregătire a specialiștilor în domeniile care sunt incluse în oferta noastră educațională.  

Deci aveți o întreagă strategie de digitalizare, să înțeleg, pentru Universitatea de Stat? 

Da, avem și o strategie de digitalizare, poate din aceste considerente, unul din primele momente după numirea mea în funcția de rector, a fost instituirea unei funcții de prorector pentru informatizare, în care a fost numit domnul Sergiu Corlat, un cunoscut specialist în domeniul politicilor informaționale din Republica Moldova. Pe lângă strategia generală de dezvoltare a universității, a fost elaborată și o strategie de dezvoltare digitală. Or nu e secret pentru nimeni că astăzi în secolul 21, studenții nativi digitali impun o utilizare masivă în procesul educațional și, în consecință, apare necesitatea dezvoltării permanente a competenței digitale profesionale a cadrelor didactice și modificarea spectrului de servicii digitale oferite de instituția educațională și chiar modificarea structurilor instituționale. Și aici vreau să zic că eu sunt împotriva strategiilor sterile. Noi avem la nivelul Republicii Moldova peste 200 de strategii, numai nu știu câți din reprezentanții ministerelor ori alți actori importanți, înclină asupra acestor strategii și adesea ele se prăfuiesc în sertarele a diferitor persoane, care nu înclină spre acestea, nu din cei că ar fi rele sau bune, aceasta este o temă de discuții aparte. De aceea, în cadrul acestei strategii, noi ne-am fixat patru obiective strategice majore. Acestea ar fi dezvoltarea infrastructurii digitale, dezvoltarea spațiului informațional instituțional, cel de-al III-lea – competențele digitale ale cadrelor didactice universitare și, în sfârșit, dezvoltarea structurilor universitare care sunt responsabile pentru dezvoltarea digitală a instituției. Ca să nu vă obosesc prea mult, voi menționa doar câteva din acestea. Este important acoperirea financiară a fiecărei din aceste obiective, ori dacă am declarat că strategia digitală este prioritate pentru Universitatea de Stat din Moldova, respectiv, am identificat deja pentru început 7 milioane de lei și în scurt timp vom lansa o licitație pentru schimbarea  rețelelor. Suntem în discuții permanente cu partenerii noștri de dezvoltare și în toamna acestui an, deja vom veni cu noutăți îmbucurătoare, cu unele deja avem contractele semnate. AAstăzi noi suntem în faza de definitivare a proiectelor. În ceea ce privește dezvoltarearea infrastructurii digitale, am purces la un audit a situației curente din cadrul tuturor facultăților și subdiviziunilor de la universitate, privind dotarea cu echipamente. Au fost stabilite necesitățile instituționale pentru perioada următorilor 5 ani. De asemenea a fost făcut un audit al rețelei universitare. Mergem pe calea modernizării și extinderii canalelor digitale de comunicare, a accesului la rețea în toate sălilele de studii în biroul și în campusul universitar. Vom ajunge și în cămine. O atenție sporită o acordăm extinderii capacității benzei pentru internet. În ceea ce privește cel de-al II-lea obiectiv, dezvoltarea spațiului informațional instituțional, au fost deja elaborate parțial caietele de sarcini pentru un nou site universitar, în contextul modernizării simbolice instituționale. De asemenea, am lansat serviciile digitale universale în baza unui cont unic, acces la aplicații și resurse digitale instituționale. Aceasta este Office 365 pentru educație. La cel de-al 3-lea obiectiv, în ceea ce privește competențele digitale ale cadrelor didactice, personal acord o atenție deosebită, exact cum am făcut în cazul când am fost Ministru al Educației, Culturii și Cercetării. Covid-ul ne-a luat pe neașteptate, în 11 martie 2020 a fost sistat procesul educațional și ne-am pomenit în fața la trei probleme globale: prima, lipsa tehnicii de calcul, cea de-a II-a – lipsa abilităților digitale, și a celui de-al III-lea moment – lipsa internetului. Clar că situația în universități nu a fost atât de gravă ca în unele localități din Republica Moldova, ceea ce a dezavantajat enorm elevii de la țară, din unele localități. Dar în ceea ce privește competențele digitale ale cadrelor didactice, vom elabora în cadrul cercurile de formare continuă a cursurilor pentru formarea competențelor digitale a cadrelor didactice de la universitate, vom instrui cadrele didactice universitare și vom elabora diferite mecanisme de certificare a unor indicatori de performanță a cadrului didactic. Și, în sfârșit, cel de-al IV-lea obiectiv este dezvoltarea structurilor universitare, care sunt responsabile pentru dezvoltarea digitală a instituției nostre. Deja am efectuat un audit a tuturor subdiviziunilor universitare, încercăm modernizarea structurilor organizaționale a subdiviziunilor. La universitate, a fost introdus un sistem al documentelor de e-management, care există în cadrul ministerelor. Avem o colaborare foarte bună cu centrul tehnologiilor informaționale de pe lângă Guvern, în așa fel încât să nu avem cazuri, una de pierderi a documentelor. doi, să răspundem tuturor doleanțelor cetățenilor, a studenților, profesorilor și să avem o bază de date adecvată cerințelor secolului 21. Sigur că la strategia în domeniul digitale m-am oprit  puțin mai mult, din considerente că aceasta cu adevărat este pentru noi o prioritate. în mare parte aici am avut carențe mari, în unele cazuri, rețeaua nu a fost schimbată în ultimii 13 ani, dar vom reduce într-o perioadă scurtă din acest handicap. 

Domnul Șarov, în calitate de rector al Universității de Stat, dar și în calitate de fost Ministru al Educației, cum apreciați dumneavoastră rolul organelor de autoconducere ale studenților? Este auzită vocea studenților de către Ministerul Educație atunci când se fac politicile educaționale? 

Bună întrebare, dacă este auzită de către Ministerul Educației. Mă doare în primul rând pe mine în calitate de rector. Tinerii au fost întotdeauna o forță creatoare, productivă, care pot să influențeze dezvoltarea țării, tinerii sunt cei care aduc schimbări. Eu, în calitate de Ministru al Culturii și Cercetării, am subliniat participarea tinerilor în Republica Moldova la dezvoltarea instituțiilor, a serviciilor, social și a comunității în general, este imperativă. Și acestea nu sunt cuvinte. Îmi aduc aminte de perioada studenției mele anii 1989-1991. M-au prins student la anul IV-V al Facultății de Istorie pe atunci. Am participat la mișcarea de eliberare națională. În cadrul facultății, a fost creat un cenaclu, paralel practic cu cenaclul Mateevici, existent pe acele timpuri. Am participat activ și am fost atunci foarte vocali, eram ascultați, vocea noastră era auzită de către rectorat, aveam o încredere deplină din partea conducerii facultății, conducerii rectoratului, eram chiar cu studenții la lucrările agricole de atunci, în calitate de conducători în locul profesorilor. Rolul studenților, în perioada anilor 1989-1991, nu poate fi subestimat. O,r Universitatea de Stat, universitățile din Republica Moldova, au fost un focar în promovarea ideilor românismului la diferite etape. Fie în perioada de până la 1989, în prima etapă pentru proclamarea limbii române, ca limbă de stat și trecerea la grafie latină, ori în cea de-a II-a etapă, punctul final fiind proclamarea independenței Republicii Moldova. Aceiași voce la Universitatea de Stat a fost auzită de către minister în anul 1995-1996, atunci când au fost întreprinse tentative de a scoate Istoria Românilor din programele școlare. Datorită vremurilor studențești de atunci, și am un sentiment de mândrie pentru studenții mei, atunci eram prodecan la Facultatea de Istorie și protestam împreună în fața guvernului. ASUSM-ul, Asociația Studenților Autoguvernării a Universității de Stat din Moldova, în permanență s-a caracterizat prin lideri, și pe parcursul ultimilor ani, unii dintre ei, astăzi sunt colaboratori la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. A fost o onoare pentru mine să activez alături de ei în cadrul ministerului, alții sunt plecați peste hotare, și zilele trecute i-am primit în vizită la universitate, având firme în Marea Britanie. Întotdeauna mă consult cu ei despre activitățile care au fost, încercăm să găsim loc pentru lucruri mai bune. Evident după alegerile în funcția de rector din luna decembrie, peste 4 zile de după alegeri, în calitate de rector ales, nu și confirmat, prima mea întâlnire a fost cu reprezentanții a Autoguvernări Studenților Universității de Stat din Moldova, a ASUSM-ului. Mesajul meu a fost unul: ,,Ajutați-mă  să vă ajut”, ori eu am locuit 8 ani în cămin, vreau să cred că cunosc din interior foarte bine situația și grijile studenților. Toate problemele nu le putem rezolva peste noapte, dar împreună cred că am putea să soluționăm mai multe probleme. În cadrul ASUSM-ului există un consiliu pentru problemele studențești, care au cu adevărat un lider, un student foarte bun, Gabriel Lazăr de la Facultatea de Chimie, o echipă în jurul lui și mi-aș dori foarte mult ca numărul studenților cu adevărat implicați în problemele nu numai ale Universității, dar și în problemele Republicii Moldova, să crească. În această ordine de idei, eu voi stimula prin toate modalitățile posibile, în afară de resursa financiară, pe care în calitate de rector și sub numele Senatului Universității de Stat din Moldova, o punem la dispoziția ASUSM-ului, să-i motivăm și pe alte căi, spre exemplu, invitând specialiști de la diferite ministere, de la ODIMM, Camera de Comerț, să vorbească despre liniile de finanțare existente astăzi, să-i îndrumăm să scrie proiecte, să-i învățăm să scrie aceste proiecte și să fim alături de ei, cu toate grijile pe care le au aceștia. 

******* 

Ați ascultat podcastul „Noi și Europa”, un produs al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, dezvoltat în parteneriat cu Radio Chișinău, ZUGO și Fundația Konrad Adenauer. Ne găsiți și pe platformele de podcast și în emisie la radio.

Podcastul „Noi și Europa” este un produs al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, dezvoltat în parteneriat cu Radio Chișinău, ZUGO și Fundația Konrad Adenauer.

Articole asemănătoare

Back to top button