ZUGO

Situația economică a Egiptului este atât de gravă, încât Guvernul le cere oamenilor să mănânce gheare de pui, relatează CNN, citat de Adevărul.

Potrivit sursei citate, cea mai populată națiune a lumii arabe suferă o criză valutară record și cea mai mare inflație din ultimii cinci ani, ceea ce face ca mâncarea să fie atât de scumpă, încât mulți egipteni nu își mai pot permite puiul, un aliment de bază.

Prețurile păsărilor de curte au crescut de la 30 de lire egiptene (1,9 dolari) per kilogram în 2021 la până la 70 de lire egiptene (2,36 dolari) de luni, conform presei locale.

Astfel, prețurile în creștere au determinat Institutul Național pentru Nutriție să ceară oamenilor să treacă la mâncarea ghearelor de pui.

„Căutați alternative alimentare bogate în proteine, care vă vor economisi bugetul?” au întrebat specialiștii într-o postare pe Facebook luna trecută, enumerand o serie de articole începând cu picioare de pui.

Mulți egipteni sunt furioși că Guvernul le-ar cere să recurgă la alimente care sunt simboluri ale sărăciei extreme din țară. În Egipt, picioarele de pui sunt văzute ca fiind cele mai ieftine produse din carne, considerate de cei mai mulți deșeuri animale, mai degrabă decât alimente.

„(Am intrat) în epoca ghearelor de găină, a prăbușirii lirei egiptene… și a înecului în datorii”, a transmis pe Twitter Mohamed Al-Hashimi, o personalitate mass-media.

Dar alții par să asculte apelul. După recomandarea de a trece la picioare de pui, prețul unui kilogram de gheare s-a dublat la 20 de lire egiptene (0,67 USD).

Autoritățile spun că aproape 30% din populația Egiptului se află sub pragul sărăciei. În 2019, Banca Mondială a estimat însă că „aproximativ 60% din populația Egiptului este fie săracă, fie vulnerabilă”.

Cum a ajuns Egiptul aici

Conform datelor CNN, Egiptul a trecut printr-o serie de crize financiare în ultimul deceniu, care l-au forțat să solicite salvari de la creditori precum Fondul Monetar Internațional (FMI) și aliații arabi din Golf.
Dar țara a rămas prinsă într-un ciclu de împrumuturi despre care analiștii spun că a devenit nesustenabil. Datoria sa în acest an se ridică la 85,6% din dimensiunea economiei sale, potrivit FMI.

Unii dintre factorii care contribuie la economia eșuată a Egiptului includ rolul exagerat al armatei, despre care analiștii spun că slăbește sectorul privat, precum și alocarea de sume mari pentru mega proiecte precum cel mai înalt turn din Africa și o nouă capitală în deșert.

Economia Egiptului a primit o altă lovitură semnificativă în ultimii doi ani, când efectele pandemiei de Covid-19 și ale războiului din Ucraina au strâns rezervele valutare și creșterea prețurilor la combustibili a împins inflația în sus.

Pandemia a făcut ca investitorii să retragă 20 de miliarde de dolari din Egipt în 2020, iar consecințele economice ale războiului din Ucraina au făcut ca o sumă similară să părăsească țara anul trecut, potrivit Reuters.

„Douăzeci de miliarde de dolari este echivalentul fiecărui ban pe care Egiptul l-a împrumutat de la FMI din 2016 și a dispărut în câteva săptămâni (anul trecut)”, a declarat Timothy Kaldas, un coleg nerezident la Institutul Tahrir pentru Politica din Orientul Mijlociu din Washington. DC.