ZUGO

Preşedintele rus Vladimir Putin a estimat joi că va urma o criză alimentară mondială, a cărei consecinţă va fi un nou val migrator către ţările europene, care în lipsa gazului rusesc se vor confrunta cu costuri energetice mai mari ce vor afecta competitivitatea companiilor şi nivelul de trai al populaţiei.

„După criza alimentară va urma un nou şi inevitabil val migrator, în principal către ţările europene”, a anticipat Putin la o reuniune prin videoconferinţă având ca temă situaţia industriei aeronautice în contextul sancţiunilor occidentale impuse Rusiei după agresiunea asupra Ucrainei, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

El a acuzat Occidentul că „ia decizii una după alta care împing economia mondială într-o criză şi conduc la distrugerea reţelelor logistice şi de producţie”. Această criză „va conduce de asemenea la o creştere a inflaţiei globale şi la o agravare a inegalităţii, cu o reducere a bunăstării a milioane de persoane în ţările sărace (…), până la tragedia unei foamete masive”, crede liderul de la Kremlin.

Putin consideră că ţările europene „ignoră interesele propriilor cetăţeni doar pentru a le da satisfacţie stăpânilor lor de cealaltă parte a oceanului” şi mizează pe un populism fals prin care îndeamnă oamenii „să mănânce mai puţin, să se îmbrace mai gros, să facă economii cu încălzirea şi să renunţe la călătorii”.

El a estimat că renunţarea la gazul rusesc va însemna pentru Europa „o dezindustrializare masivă şi distrugerea de locuri de muncă”, concomitent cu „creşterea costurilor combustibililor şi electricităţii, a cheltuielilor cu utilităţile şi scăderea drastică a nivelului de trai al cetăţenilor”.

„Acesta este preţul pe care liderii occidentali îl propun oamenilor să-l plătească pentru ambiţiile lor şi lipsa de viziune atât în politică, cât şi în economie”, a concluzionat preşedintele rus, cu referire la sancţiunile europene impuse Rusiei.

El a acuzat în acest context Statele Unite că încearcă să profite de pe urma actualei instabilităţi mondiale, cum au mai făcut „în Primul şi al Doilea Război Mondial şi în agresiunile lor contra Iugoslaviei, Irakului, Siriei şi altele”.

„Pieţele internaţionale cad şi în acest timp cotaţiile acţiunilor companiilor din industria militară americană nu încetează să crească”, a mai remarcat Putin.

El a semnat joi decretul prin care impune statelor „neprietenoase” faţă de Rusia, în rândul cărora a inclus şi ţările UE, să plătească începând de vineri gazul rusesc în ruble, în caz contrar va opri furnizarea acestuia.

Decizia este o replică a Moscovei la sancţiunile occidentale ce i-au fost impuse după invadarea Ucrainei, în special îngheţarea activelor Rusiei în străinătate, măsură prin care statele occidentale au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur.

Uniunea Europeană îşi stabilise înaintea acestei decizii obiectivul să reducă anul acesta cu două treimi importul de gaze ruseşti, cu ţinta ca până în 2027 să nu mai fie deloc dependentă de importurile energetice din Rusia.

Statele Unite au anunţat săptămâna trecută că vor livra Europei anul acesta o cantitate suplimentară de gaze naturale lichefiate (GNL) echivalentă cu un volum de 15 miliarde de metri cubi, cu obiectivul de a ajunge în timp la 50 de miliarde de metri cubi pe an. Dar acest volum nu va putea substitui complet importurile europene din Rusia de circa 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, plus că achiziţia gazelor naturale lichefiate, aduse cu nave transportatoare de gaz, este mai costisitoare decât cea a gazelor transportate prin conductele existente.