ZUGO

Aproape o tremie din pacienții care au fost tratați de COVID-19 în spitale din Marea Britanie a trebuit să fie internați din nou în decurs de mai puțin de patru luni, din cauza sechelelor, iar un pacient din opt a murit în această perioadă, scrie The Guardian.

Au fost analizate datele a 48.000 de pacienți, timp de 140 de zile, iar medicii au ajuns la concluzia îngrijorătoare că trebuie să le facă mai multe analize și investigații și să-i monitorizeze chiar și după aparenta lor vindecare, pentru a depista din timp eventuale complicații ale bolii și semne de afectare a altor organe.

Virusul SARS-CoV-2 creează cu precădere probleme respiratorii grave, dar poate infecta și afecta și alte organe, precum inimia, ficatul și rinichii. În alte cazuri, infecția cu coronavirus a antrenat declanșarea unor boli de metabolism, precum diabetul.

Studiul a fost efectuat de cercetătorii de la University College London și de la Universitatea Leicester, cu ajutorul Biroului Național de Statistică. Datele arată că boala provocată de noul coronavirus încă are multe necunoscute și este departe de a fi una benignă.

Cei 48.000 de pacienți studiați fuseseră exernați înainte de data de 31 august 2020.

Simptome aparent inexplicabile, care persistă mai mult de patru luni, au fost deja descrise în literatura de specialitate și au fost denumite „long COVID” (Covid pe termen lung) sau „sindrom post-COVID”. Medicii încă încearcă să-și dea seama care sunt mecanismele prin care infecția provoacă disfuncții pe termen lung ale organelor. Și de multe ori nu este vorba despre afectarea unui singur organ, ci despre o problemă multi-sistem. În plus, se întâlnește mai frecvent în rândul pacienților cu vârste sub 70 de ani și, de asemenea, par să fie mai afectați pacienții din numite grupuri etnice decât pacienții din populația albă.

Autorii studiuluui spun că în diagnosticul, tratamentul și prevenția sindromului post-COVID este nevoie mai degrabă de o abordare multidisciplinară. De asemenea, trebuie făcute cercetări urgente pentru a stabili factorii de risc. Dacă prezența așa-numitelor „comorbidități” – boli respiratorii, cardiace, diabet – sunt un risc suplimentar pentru pacienți de a dezvolta o formă gravă de boală, pe de altă parte, infecția în sine ar putea declanșa, la rândul ei, aceste afecțiuni, care ar putea fi considerate complicații ale COVID, au constatat medicii.