ZUGO

Tot mai multe fete din Afganistan sunt vândute pentru a fi căsătorite, unele încă din primele luni de viață, în timp ce familiile lor încearcă să-și plătească datoriile sau să cumpere mâncare. Fenomenul, alimentat de criza umanitară și de politicile talibanilor, a dus la creșterea numărului de mirese și mame minore, potrivit The Guardian, citat de Digi24.

Sima are 18 ani, dar a născut deja de patru ori. Cel mai mic dintre copiii săi este nou-născut, iar cel mai mare are patru ani. Așezată alături de copii în camera lor construită din cărămizi de lut, în provincia Badghis, tânăra povestește că a fost obligată de tatăl ei să se căsătorească.

„După ce talibanii au preluat controlul țării, tocmai terminasem clasa a șasea și trebuia să încep clasa a șaptea. Două luni mai târziu, tatăl meu a început să facă presiuni uriașe asupra mea ca să mă căsătoresc cu vărul meu. După ce m-a bătut de mai multe ori, am fost obligată să accept”, a povestit tânăra.

La 13 ani, Sima a devenit mireasă în gospodăria în care locuiește și astăzi și unde și-a născut copiii. Unul dintre ei a murit de pneumonie la vârsta de un an.

Cazul Simei nu mai este unul excepțional. Discuțiile cu angajații unui spital public din nordul Afganistanului au arătat că 42 de fete minore au născut în primele cinci luni ale acestui an.

Șase dintre ele se aflau la a doua sarcină, cinci au avut sarcini extrauterine, una dintre principalele cauze ale mortalității materne, iar 18 au născut prin cezariană. Două dintre fete au murit, însă bebelușii lor au supraviețuit.

Creșterea numărului căsătoriilor cu minore este alimentată de politicile talibanilor, care au legalizat această practică și au exclus fetele din școli, dar și de agravarea crizei umanitare. Familiile ajung să-și vândă fiicele pentru a-și plăti datoriile sau pentru a cumpăra mâncare.

Pe lângă familia Simei, The Guardian și Zan Times au discutat cu alte trei familii ale căror fiice, toate în vârstă de mai puțin de nouă ani, au fost promise în căsătorie pentru stingerea unor datorii. Cea mai mică avea doar două luni când a fost promisă ca mireasă. Toate familiile s-au angajat să le predea viitorilor soți când vor avea între șapte și nouă ani.

Căsătoriile cu minore nu reprezintă un fenomen nou în Asia de Sud. Însă, în timp ce această practică era în scădere în întreaga regiune, revenirea talibanilor la putere a inversat tendința în Afganistan.

„De când noul guvern a venit la putere, numărul mamelor minore a crescut dramatic. În trecut, poate că ajungeau la spital doar două mame minore pe lună, cele mai multe provenind din familii fără educație. Acum, atât familiile educate, cât și cele lipsite de educație își mărită fiicele de la vârste foarte fragede”, spune Shabnam, o moașă.

La nivel internațional, este considerată minoră orice persoană care nu a împlinit 18 ani și care beneficiază de protecție în baza Convenției ONU cu privire la drepturile copilului. Organizația Mondială a Sănătății avertizează separat asupra sarcinilor înainte de vârsta de 20 de ani, deoarece atât mamele, cât și bebelușii riscă „consecințe grave asupra sănătății”.

Shabnam își amintește cazul unei fete de 13 ani care a ajuns la ea în 2024 cu o hemoragie severă, după ce pierduse sarcina.

„Am fost profund întristată. Am vorbit cu mama ei, iar răspunsul pe care mi l-a dat încă îmi răsună în minte. Când am întrebat-o de ce și-a lăsat fiica de 13 ani să se căsătorească cu un bărbat de aproape 30 de ani, mi-a spus: «Ca să-mi pot hrăni ceilalți copii, a trebuit să sacrific unul dintre ei»”, povestește moașa.

Unele familii cred, în mod eronat, că, dacă mama este mai tânără, copilul va fi mai sănătos și mai inteligent. Mamele care sunt încă ele însele copii nu și-au încheiat adesea dezvoltarea fizică sau psihologică și se confruntă cu un risc mai ridicat de hemoragii severe, anemie, pierderea sarcinii, travaliu obstrucționat și naștere prematură. De asemenea, există o probabilitate mai mare ca bebelușii lor să aibă o greutate mică la naștere sau probleme de sănătate.

Sima spune că resimte în continuare efectele faptului că a născut de la o vârstă atât de fragedă.

„În timpul sarcinii am leșinat de mai multe ori, pentru că tensiunea arterială îmi scădea foarte mult. Mă doare mereu capul. Mă dor rinichii. Mă simt ca o persoană de 70 de ani”, spune ea.

Shabnam afirmă că familiile se opun adesea operației de cezariană, crezând că aceasta limitează numărul sarcinilor viitoare. Două mame minore aflate recent în îngrijirea sa au murit la naștere după ce soții lor au refuzat să-și dea acordul pentru intervenție.

Un raport publicat în iunie de Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare arată că rata mortalității materne din Afganistan este de 600 de decese la 100.000 de născuți-vii, comparativ cu 16 în Iran, 155 în Pakistan și 12 în Marea Britanie.

Documentul menționează restricțiile impuse femeilor în domeniul sănătății și lipsa personalului medical din zonele rurale și subliniază că investițiile în educație și în formarea personalului medical feminin sunt esențiale.

Sima se numără printre cele peste 2,2 milioane de fete afgane cărora li s-a interzis să-și continue educația după clasa a șasea, în jurul vârstei de 12 ani, de la revenirea talibanilor la putere. Multe dintre ele sunt obligate acum să se căsătorească și să devină mame de la o vârstă fragedă.

Centrul pentru Drepturile Omului din Afganistan arată că, potrivit estimărilor unui profesor, 70% dintre fetele excluse din școli au fost împinse spre căsătorii forțate. Un studiu mai restrâns, realizat în rândul a 15 astfel de fete, a constatat că 66% dintre ele aveau mai puțin de 18 ani.

În timp ce legile în vigoare înaintea revenirii talibanilor incriminau căsătoria persoanelor cu vârsta sub 15 ani, un nou decret adoptat anul acesta nu stabilește nicio vârstă minimă.

Măsura vine după închiderea școlilor și universităților pentru femei și după introducerea unor restricții tot mai severe asupra libertății lor de mișcare. Noile reguli le-au privat pe femei și fete de accesul la educație și la locuri de muncă, agravând dificultățile economice ale Afganistanului, pe fondul creșterii șomajului.

Soțul Simei are 24 de ani și nu lucrează. A plecat în Iran în căutarea unui loc de muncă, dar s-a întors fără nimic după trei luni. Sima și-ar dori să poată lucra, însă, fiind mamă a trei copii și având responsabilități în gospodărie, nu are nicio posibilitate de a câștiga bani sau de a învăța o meserie.

„Cinci familii locuiesc în aceeași gospodărie: părinții mei, unchiul meu și cele două soții ale sale, precum și fratele meu și soția lui. Când celorlalți le rămâne ceva, ne dau nouă. De cele mai multe ori, suntem flămânzi”, spune Sima.

După ce talibanii au închis școlile și le-au interzis femeilor să ocupe majoritatea locurilor de muncă din sectorul public, familia Simei a folosit-o pentru a stinge o datorie. Tatăl ei îi datora fratelui său 200.000 de afgani, echivalentul a aproximativ 2.380 de lire sterline, iar Sima a fost dată fiului acestuia în locul plății tradiționale oferite familiei miresei.

Un raport recent al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare arată că trei sferturi din populația Afganistanului, aproximativ 28 de milioane de oameni, nu își permit să-și acopere nevoile de bază, iar peste 80% dintre gospodării au datorii.

În contextul reducerii drastice a activității USAID și al diminuării angajamentelor privind ajutorul financiar în Europa și Marea Britanie, asistența internațională acordată Afganistanului a scăzut cu peste 16% în 2025, ceea ce a dus la închiderea sau restrângerea activității a sute de clinici medicale.

Fără investiții în locuri de muncă și servicii, perspectivele ca oamenii să-și poată reconstrui viețile sunt reduse, avertizează raportul.

Celelalte trei familii intervievate pentru acest articol, toate din vestul Afganistanului, spun că fiicele lor au fost folosite pentru stingerea unor datorii. Banii au fost plătiți în avans, iar fetele urmează să fie predate ulterior. Trei dintre ele au încă mai puțin de 10 ani și nu știu ce viitor le-a fost pregătit.

Golnar, în vârstă de 57 de ani, a povestit că nepoata sa în vârstă de un an a fost vândută pentru a stinge datoria tatălui ei, după ce acesta a fugit de creditori. Familia nu mai avea nimic de mâncare.

Vânzarea, făcută în mod explicit în vederea unei viitoare căsătorii, a fost încheiată în schimbul a 200.000 de afgani și al ștergerii unor datorii.

„Când va împlini opt ani, o vor lua de la noi. Ne-au dat în avans 100.000 de afgani și ne vor mai da 100.000 după ce vor lua fata de la mine. Am dat banii direct creditorilor, pentru datorii”, spune Golnar.

Femeia este îngrijorată de viitorul nepoatei sale și își amintește de alte fete vândute cu ani în urmă în vecinătatea sa.

„Nu au niciun viitor. Chiar dacă le-ar lăsa să ardă într-un foc sau li s-ar întâmpla orice altceva, noi nu vom afla”, spune Golnar.

Saheb Jan, în vârstă de 51 de ani, și-a promis nepoata în căsătorie pe când aceasta avea doar două luni, pentru a stinge o datorie, angajându-se să o predea la vârsta de șapte ani.

Femeia își găsește o oarecare alinare în faptul că familia îl cunoaște pe cumpărător, dar este supărată că nu a primit niciun ban, iar apropiații săi continuă să sufere de foame.

„Am dat fata pentru datorii și asta a fost tot. Dumnezeu îmi este martor că și acum condițiile noastre de viață sunt cumplite și mizerabile”, spune ea.

Sabza, în vârstă de 44 de ani, și-a vândut fiica, acum în vârstă de șapte ani, când aceasta avea trei ani, pentru a stinge o datorie de 300.000 de afgani, echivalentul a aproximativ 3.570 de lire sterline.

Familia tocmai se întorsese din Pakistan și nu avea nimic de mâncare, iar soțul femeii era prea bolnav pentru a putea munci. Sabza este acum devastată de gândul că fiica ei va fi luată în mai puțin de un an.

„Dacă s-ar găsi cineva care să ne dea acești bani, aș fi atât de fericită. Dacă fiica mea ar rămâne cu mine, bucuria mea ar fi nemărginită”, spune ea.

Ceilalți copii ai săi o întreabă mereu de ce și-a vândut fiica.

„Dacă fata merge la mătușa ei, ceilalți copii intră în panică și mă întreabă unde a plecat sora lor. Nu știu în ce stare vor fi după ce ea va fi luată. Când mă gândesc că îmi vor lua fiica peste un an, simt că se prăbușește cerul peste mine. Îmi spun că a mai rămas doar un an, nimic mai mult”, mărturisește Sabza.

*Numele au fost schimbate.